Povestea de iubire pe care a trăit-o Mihai Viteazul la Alba Iulia
0Mihai Viteazul, voievodul care a reuşit prima unire a Ţărilor Române în anul 1599 a trăit o intensă poveste de dragoste în perioada cât a stat la Alba Iulia. Deşi era căsătorit, Mihai Viteazul s-a îndrăgostit de Velica, una din fiicele logofătului Ioan Norocea.
Ioan Norocea era la vremea respectivă un oştean de încredere din oastea lui Mihai Viteazul. Domnitorul a cunoscut-o pe Velica Norocea înainte de intrarea sa triumfală în Alba Iulia, la 1 noiembrie 1599. Velica şi sora sa, Zamfira, erau de multă vreme la curtea principilor maghiari ai Transilvaniei. Unii istorici acreditează ideea că Mihai Viteazul s-ar fi iubit şi cu Zamfira, însă nu există dovezi clare în acest sens. În schimb, relaţia cu Velica Norocea apare relatată în cărţile mai multor cronicari ai vremii Velica avea multă influenţă la curtea principelui Sigismund Báthory.
Cunoscând mai multe limbi, aceasta i-a fost, iniţial, interpret lui Mihai Viteazul după victoria de la Călugăreni, din august 1595, când acesta a fost primit de către principele maghiar. Ulterior a intrat în “anturajul” domnitorului român, devenind ulterior amanta acestuia. Mihai Viteazul era căsătorit de la 27 de ani cu Stanca. Voievodul a cunoscut-o pe Velica când avea 37 de ani. Povestea de dragoste s-a derulat chiar dacă Velica era căstorită cu aventurierul italian Fabio Genga, confidentul principelui Sigismund.
„Ostenit de atâtea campanii militare, înşelat şi tracasat de atâtea ori de falşi prieteni şi de duşmani de moarte, neînţeles de Doamna Stanca, în sfarşit, principe peste toate cele trei ţări romane, Mihai îşi găsise acum, cand trecuse de 40 de ani, marea dragoste. În decorul frust şi rece al curtii de la Alba Iulia, Mihai era nedezlipit de Velica, iar cand pleca la Targovişte o lua şi pe ea cu el. Fiind acum singur în Alba Iulia, singur, cuceritor, glorios, atotputernic, nu se mai sfii a-şi ascunde dragostea; dimpotriva, voi ca toata lumea să ştie că Velica era a lui - un omagiu adus frumuseţei ei. O afişa, o impunea, cerea să i se închine lumea ca unei feţe de domniţă ce era şi ca unei Doamne ce ar fi putut fi”, afirmă istoricul Constantin Gane într-una din cărţile sale.
Mihai a dus-o Velica la Târgovişte cu el ori de câte ori avea ocazia şi se afişa în public cu aceasta fără nicio rezervă, chiar şi în prezenţa soţului acesteia. Încă din 1599, ea îşi zicea „Doamna Velica“, titlu acordat doar soţiilor de voievozi. În acelaşi timp, pe sigiliul ei personal figura şi pajura heraldică valahă. Un agent imperial scria, în 15 martie 1600, că „toate trebile ţării le are în mână o jupâneasă româncă, măritată cu Fabio Genga, cu care se ţine Vodă în ştiinţa tuturor, până într-atât încât el a poruncit soţului, sub pedeapsă de moarte, să n-aibă a face cu dânsa“.
Iubirea celor doi ar fi durat până în toamana anului 1600, când Mihai a fost înfrânt la Mirăslău de nobilimea ardeleana rasculată, iar voievodul a fost obligat să plece la Viena, apoi la Praga, unde a cerut ajutor împăratului Rudolf al II-lea. La revenirea în Transilvania, în fruntea armatelor imperiale, nu există informaţii că cei doi s-ar fi reîntâlnit. Mihai Viteazul a fost asasinat în august 1601 lângă Câmpia Turzii.