Deţinutul Daniel Şomlea, actor în filmul „Eu când vreau să fluier, fluier“, transferat într-un centru de detenţie. Povestea crimei oribile din 2005

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Daniel Alexandru Şomlea a fost transferat de la Penitenciarul Aiud la un centru de reeducare
Daniel Alexandru Şomlea a fost transferat de la Penitenciarul Aiud la un centru de reeducare

Printre beneficiarii noului Cod Penal este şi unul dintre actorii-deţinuţi din filmul ”Eu când vreau să fluier, fluier”, distins cu Ursul de Argint la festivalul de la Berlin în 2010. Daniel Alexandru Şomlea este condamnat la 15 ani pentru omor deosebit de grav, după ce în anul 2005 a ucis cu cruzime o fată de 13 ani. Tribunalul Alba a decis transferul condamnatului într-un centru de detenţie.

Decizia Tribunalului a fost luată sâmbătă, 1 februarie 2014. În total, şase condamnaţi care la momentul săvârşirii faptelor erau minori au primit decizii mai favorabile, în sensul că s-a dispus ca restul de pedeapsă să fie executat într-un centru de detenţie. Printre aceştia se află şi deţinutul-actor Daniel Alexandru Şomlea, aflat în detenţie la Penitenciarul Aiud. Tânărul în vârstă de 23 de ani este după gratii din 2005, când şi-a ucis verişoara într-o pădure de şângă oraşul Călan, judeţul Hunedoara. A fost condamnat la pedeapsa de 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav. Până la intrarea în vigoare a noului Cod Penal, condamnatul a ispăşit 9 ani şi 6 luni din pedeapsă.

„Tribunalul Alba a admis sesizarea Comisiei de evaluare a incidenţei aplicării legii penale mai favorabile, constituită în temeiul H.G. nr. 836/2013 la nivelul Penitenciarului Aiud. Constată că prin sentinţa penală nr. 480/2005 a Tribunalului Hunedoara din dosarul nr. 6642/2005, s-a aplicat condamnatului Şomlea Daniel Alexandru, născut  în anul 1989, pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav. În baza art. 125 NCP raportat la art. 21 din Legea nr. 187/2012 înlocuieşte pedeapsa închisorii aplicată prin sentinţa penală mai sus menţionată cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie pe o perioadă de 15 ani. Deduce din durata măsurii educative a internării într-un centru de detenţie, perioada deja executată începând cu 28.07.2005 la zi. Hotărârea Tribunalului Alba nu este definitivă şi poate fi contestată în termen de 3 zile la comunicare“, se afirmă într-un comunicat de presă al instanţei de judecată.

Daniel Alexandru Şomlea ar urma să rămână în centrul de detenţie încă 5 ani şi 6 luni. Este însă foarte posibil să fie eliberat condiţionat în termen de cel mult 1 an de zile dacă va îndeplini condiţiile prevăzute de lege. 

Povestea crimei din 2005

Crima tânărului de 16 ani este relatată pe larg într-un număr din 2006 al ziarului Cronica Poliţiei. În 26 iulie 2005, Poliţia oraşului Călan era sesizată de dispariţia unei minore de 13 ani, T. Roxana - Valeria. Bunica sa, T. Maria, venise să reclame dispariţia. Spunea că a fost, cu o zi înainte, împreună cu micuţa, în pădurea satului Grid, aparţinând de Ocolul Silvic Simeria. Acolo au ajuns pe la ora 6.00 şi se apucaseră de căutat bureţi. Peste vreo trei ore şi jumătate, s-au întâlnit cu fratele femeii care, la rândul său, era însoţit de fiul său, Şomlea Daniel Alexandru. Toţi şi-au văzut de treabă. Copiii au dispărut din vizor, dar nimeni nu şi-a făcut probleme. La un moment dat, tatăl şi-a strigat fiul. Bunica şi-a strigat şi ea nepoata. Din pădure avea să iasă doar băiatul. Acesta le-a spus celor doi că micuţa Roxana este mai în spate, vine şi ea. Aşa că tatăl şi fiul au plecat.

Bunica şi-a căutat, în zadar, nepoata. Aceasta, însă, nu a apărut. Făcând fel de fel de supoziţii, bunica a petrecut singură noaptea. A doua zi, pe la ora prânzului, speriată, a mers acasă la fratele său. Acesta avea s-o trimită pe sora lui la Poliţie. A fost imediat anunţat Serviciul de Investigaţii Criminale al I.P.J. Hunedoara. Au fost audiaţi cei din proximitatea micuţei. În timp ce o parte a echipei scotocea pădurea, ceilalţi căutau să obţină informaţii. Au fost angrenaţi în acţiunea de căutare şi sătenii, cu care poliţiştii au stat de vorbă.

Tot „trăgându-i de limbă“ pe localnici, oamenii legii au aflat că Şomlea Daniel - Alexandru avea oarece zgârieturi pe gât şi pe spate. L-au văzut, în ziua dispariţiei copilei, tatăl său şi mătuşa sa. Chiar îl întrebaseră de unde provin. Le-a spus că se bătuse, noaptea, cu unii. Ba chiar, în acest sens, a început să ducă vorba prin sat, creându-şi şi un martor. Lui G. Ovidiu i s-a plâns, în noaptea după culesul de ciuperci, că a fost bătut de doi necunoscuţi. Fără nici un motiv, s-a jurat el. Evident, poliţiştii, aflând toate acestea, i-au acordat mai multă „atenţie“ nepotului.

Cadavrul a fost găsit peste două zile de la reclamaţie şi trei de la moarte. Era de nerecunoscut. Nu doar viermii îl mutilaseră. Gura micuţei era plină cu beţe adunate din pădure. Criminalul n-a rezistat mult. Desigur, Daniel - Alexandru era autorul. La cei 16 ani ai lui, a avut destulă minte diabolică s-o ademenească pe fetiţă. A dus-o în adâncul pădurii. A declarat că fata i-ar fi furat din ciuperci, iar el a pedepsit-o lovind-o cu un băţ în cap. Când aceasta s-ar fi prăbuşit, el a ascuns-o într-o tufă de alun şi i-a umplut gura cu beţe, ca să nu mai ţipe. Apoi, ar fi plecat, abandonând-o. Autopsierea avea să dovedească, însă, alt adevăr. Numeroasele leziuni craniene, semnele de sugrumare, loviturile de pe tot corpul spuneau cu totul altceva. De asemenea, cadavrul era descoperit până la brâu. Fiecare amănunt a fost luat în calcul de către oamenii legii, până când fapta, în toată monstruozitatea ei, a fost dovedită.

După succesul filmului a depus cerere de graţiere

Când a fost selectat să joace în filmul „Eu când vreau să fluier, fluier“, Daniel Alexandru Şomlea avea 21 de ani şi se afla într-un penitenciar din Craiova. După succesul filmului a depus o cerere de graţiere la preşedintele României, dar a fost refuzat. A spus atunci despre fapta sa că a fost „dintr-o prostie”, „o întâmplare nefericită” şi că „m-am certat cu o fată, am lovit-o, şi...”. Despre filmări, tânărul actor a afirmat că au reprezentat o mare oportunitate pentru el: „Când am aflat că a fost şi premiat filmul, am simţit o satisfacţie pe măsură. M-am simţit pentru prima dată în viaţă un om important. Am primit şi o sumă de bani, 100 de lei pentru fiecare scenă pe care am filmat-o“. Filmul a fost distins în 2010 cu Ursul de Argint (Marele premiu al juriului) la Festivalul de la Berlin.

Citiţi şi:

Beneficiarii VIP din Alba ai noului Cod Penal: miliardarul Dorel Tamaş şi ţeparul Marius Alexa

„Victimele“ noului Cod de Procedură Penală. Sentinţă definitivă la Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul fraudei de 8 milioane euro de la BCR Novaci

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite