Patriotism la 1918: Stegarul unui sat din Alba s-a folosit de 150 de ouă pentru a desena galbenul tricolorului
0Un moment important în care tricolorul a flututurat în mâinile a mii de români, în acelaşi loc, la Alba Iulia, a fost ziua de 1 Decembrie 1918. A fost locul în care s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu România.
La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, fiecare localitate a fost reprezentată de câte un grup, în fruntea căruia era stegarul comunei, „cel mai chipeş om din sat”, care purta drapelul tricolor.
Academicianul Emil Pop, la acea vreme student, ne descrie atmosfera din oraşul Alba Iulia, în zilele premergătoare evenimentului la care au participat peste 100.000 de români. „Toată suflarea oraşului pregătea Marea Adunare, se lucra zi şi noapte. M-am convins la faţa locului că principalul organizator a fost avocatul Ioan Pop din Bucerdea Vinoasă, un bărbat înzestrat cu o neobişnuită putere de muncă şi cu un remarcabil spirit patriotic şi practic“, povesteşte Emil Pop, în lucrarea lui Constantin Dumitrescu, „Din lunga timpului bătaie“.
Imagine a zilei de 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, lăsată de fotograful Unirii, Samoilă Mârza
Academicianul ne spune că problemele militare de ordine şi securitate erau stăpânite de energicul comandant al gărzii naţionale, căpitanul Florean Medrea, calm şi chibzuit în luarea măsurilor şi operativ în aplicarea lor.
Stegarul comunei a spart 150 de ouă pentru galbenul tricolorului
Tot academicianul ne introduce şi în atmosfera satului său natal, Bucerdea Vinoasă, tot din judeţul Alba. Şi aici, românii se pregăteau cu zel pentru venirea la Alba Iulia. „În fiecare seară se strângeau feciorii şi fetele care învăţau cântece patriotice. Se alegeau cele mai frumoase costume naţionale, iar fiecare comună urma să apară cu tricolorul dus de un stegar ales. Stegarul comunei Bucerdea Vinoasă a fost Ştefan Muncuş, cel mai harnic om din sat“.
Dacă alegerea stegarului era rezolvată, mai rămânea de rezolvat tocmai confecţionarea steagului.
„Culoarea roşie şi albastră rămăsese în sat de la vopsitul ouălor de la paşti, dar nu se găsea culoare galbenă. Stegarul comunei a spart 150 de ouă şi a ales gălbenuşurile. Cu ele a colorat pânza din mijlocul drapelului, astfel Bucerdea Vinoasă s-a prezentat cu un steag falnic la adunare (n.r. Marea Adunare Naţională)“
Emil Pop, academician
Tot în ziua în care s-a hotărât la Alba Iulia Unirea Transilvaniei cu România, drapelul naţional a fluturat, pe Cetatea oraşului, aflată până atunci sub controlul autorităţilor austro-ungare. Responsabil cu arborarea tricolorului a fost tânărul de 15 ani, Viorel Stoica. Din lucrarea citată mai aflăm că, printre cei 1228 de deputaţi, au intrat în Sala Unirii şi 29 de studenţi cu tricolorul românesc.
Stegar român împuşcat în gară
Cu un falnic tricolor a ieşit în evidenţă şi un grup de români ce venea la Alba Iulia, în ziua de 30 noiembrie 1918, din satul Agriş, din judeţul Cluj. Numai că, a avut şi de pătimit din cauza drapelului. Stegarul grupului, Ion Arion, a fost împuşcat mişeleşte în gara Teiuş de garda maghiară.
„În urma împuşcăturilor, un călător român, gardist naţional, care călătorea în ultimul vagon al trenului special, fiind rănit, a decedat. De partea maghiară, morţi, răniţi n-au fost. La solicitarea căpitanului Tookos, garda naţională română de la Alba Iulia a constatat că gardistul naţional român căzut în tren a fost lovit de un glonte din spate; că împuşcătura din direcţie cine a tras-o după trenul român aceasta n-am reuşit a stabili cu ocazia cercetărilor. Este însă, fără îndoială că de la oamenii reprezentanţei forţei publice n-a putut proveni, pentru că garda se afla la post şi de acolo până la plecarea trenului român din gară nu s-a mişcat. În gară, cu ocazia din discuţie, foarte mulţi militari, cetăţeni se aflau, dintre care cea mai mare parte a fost prevăzută cu arme. Pe lângă aceasta, trebuie să fim atenţi şi asupra faptului că împuşcături s-au observat aproape din toate direcţiile. A fost cu desăvârşire imposibil a stabili cine a executat împuşcătura după trenul român din discuţie, care s-a sfârşit cu regretabilul rezultat“, se spune în încheierea raportului procurorului maghiar de la Procuratura comandamentului militar al Transilvaniei, existent în dosarul de anchetă, păstrat la Arhivele Naţionale Alba.
Document din dosarul de cercetare a morţii primului martir al Unirii, în care se vorbeşte de ridicarea acuzaţiei de omor pentru un tânăr maghiar/Sursa Arhivele Naţionale Alba
Dosarul primului martir al Unirii a fost cercetat în perioada 27 aprilie 1919 – 8 martie 1921, de către Procuratura de stat din cadrul Tribunalului Alba Iulia. Procesul s-a judecat timp de doi ani, atât la Tribunalul Alba, cât şi la Curtea de Apel din Cluj. Verdictul final: clasarea cazului din lipsă de probe. Stegarul Ion Arion este înmormântat la Alba Iulia. (Articol scris de NICU NEAG)
Citiţi şi:
Controversele tăbliţelor de la Tărtăria, artefacte care ar conţine cel mai vechi scris din lume