Destinul tragic al generalului Dănilă Papp, militarul care a luptat atât în armata austro-ungară, cât şi în cea română

Generalul Dănilă Papp a luptat atât în armata austro-ungară cât şi în cea română

Una dintre cele mai tragice figuri ale istoriei românilor este cea a generalului Dănilă Papp. Acesta a luptat atât în armata austro-ungară, cât şi în cea din România, după anul 1918. În timpul vieţii, marele general a mai fost guvernator al Ţinutului Mureş, apoi ambasador al Regatului României pe lângă Sfântul Scaun.

Dănilă Papp s-a născut în 1868 în comuna Aciuva (jud. Zarand). A urmat cursurile Academiei Militare şi Şcolii Superioare de geniu din Viena. Primul Război Mondial l-a găsit cu garnizoana de la Trento. Între 1887-1890 a urmat la Viena cursurile Academiei Militare Tereziene, cea mai veche academie militară din lume. În 1894 a fost numit profesor la Şcoala Militară din Sibiu, iar din 1899 a urmat specializarea la Şcoala Superioară de Geniu din Viena. În 1906 a fost repartizat în Statul Major al Geniului şi numit şef al Direcţiei de Geniu din Comorod, iar în 1910 a fost transferat la Trento, unde avea să se afle în momentul declanşării primului război mondial. De aici a fost trimis în Galiţia pentru a conduce lucrările de fortificaţii de acolo.

Generalul a fost decorat, printre primii din Imperiul austro-ungar cu ordinul „Coroana de Aur”. În ianuarie 1915 a primit comanda grupului maiorului Fischer (compus din 7 batalioane), care ajuns sub comanda sa a repurtat victorii mari în Bucovina împotriva ruşilor. După Marea Unire de la 1918, a fost numit în Consiliul Dirigent şi înaintat la gradul de general şi şef de Stat Major al generalului Boeriu. Din 1923 a fost înaintat la gradul de general de divizie şi numit Comandant al Corpului I Armată din Craiova, iar la 1 aprilie 1924 a preluat comanda Corpului VI Armată din Cluj.

După promulgarea de către regele Carol al II-lea a legii administrative din 13 august 1938, prin care teritoriul României era împărţit în ţinuturi, generalul Papp a fost numit rezident al Ţinutului Mureş, cu reşedinţa în Alba Iulia. Aici s-a implicat activ în dezvoltarea oraşului şi în organizarea la Alba Iulia a unui muzeu reprezentativ, prin susţinerea depozitării a numeroase piese şi documente valoroase. Muzeul Unirii deţine o serie foarte valoroasă de obiecte valoroase ale generalului care au şi fost expuse în cadrul unei expoziţii deschise până în 26 februarie 2015.

”În ziua de 13 August anul acesta, în sala tronului din Palatul Regal cu o deosebită solemnitate, M.S. Regele a

promulgat noua lege administrativă, după care a primit jurământul celor zece rezidenţi regali. La această solemnitate au luat parte membrii guvernului în frunte cu preşedintele Cons. de Miniştri împreună cu membrii Curţi M. S. Regelui şi membrii Comisiei ce-a alcătuit proectul de lege. D-l. ministru Armând Călinescu a citit decretul de promulgare a legi şi decretul pentru numirea celor 10 rezidenţi de ţinuturi. Au fost numiţi pe termen de 6 ani în această înaltă funcţiune domnii: ... General de Divizie în retragere Dănilă Papp, fost Comandant al Corpului VI Armata (Cluj), la Ţinutul Alba lulia”, se scria în ziarul ”Vieaţa Creştină”, apărut la Cluj în 28 august 1938.

De religie greco-catolică, generalul Dănilă Papp a devenit, în ultimii ani de activitate pe scena publică, ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun, un post de o importanţă extraordinară, în contextul în care Vaticanul făcea eforturi uriaşe pentru a stăvili extinderea ororilor celui de-al doilea război mondial. După evenimentele din august 1944 viaţa sa a urmat un destin nefericit, fiind trecut de către comunişti în rândul „duşmanilor poporului” şi privat de o serie de drepturi. Comuniştii i-au reproşat eroismul dovedit în timpul primului război mondial, pe frontul din Galiţia, în timpul luptelor duse de armata austro-ungară împotriva ruşilor.

Prin urmare, generalul a fost şters din registrele de pensionari pentru că „a contribuit la menţinerea şi sprijinirea regimului fascist dictatorial în ţară”. În urma declaraţiilor unora dintre prietenii şi foştii săi colaboratori care invocau onestitatea generalului Papp, autorităţile comuniste au revocat decizia de anulare a pensiei. Cu toate acestea, rămânea în vigoare măsura de limitare a unor drepturi de care ar fi putut să beneficieze ca ofiţer pensionar. Generalul Dănilă Papp a murit în anul 1950 la 82 de ani, fiind înmormântat la Sibiu. 

Citiţi şi:

Legendele movilelor de la Biia: morminte pentru o armată otomană şi comori păzite de flăcări ce ies din pământ

De ce bat clopotele bisericilor catolice în fiecare zi la ora 12. Legătura cu momentul în care Iancu de Hunedoara a salvat lumea creştină de otomani

Cascadoria care i-a impresionat pe americani, realizată cu o Dacia 1300, în 1995, la Alba Iulia. Cum a zburat Lae Dreghici 63 de metri peste două TIR-uri

Controversele tăbliţelor de la Tărtăria, artefacte care ar conţine cel mai vechi scris din lume