Video Cum își petreceau românii Ziua Națională acum 40 de ani. Motivul absurd pentru care nici în zi de sărbătoare nu aveau televiziune color

Defilări militare, mititei care sfârâiau pe grătare și imagini color pentru puținii români care aveau televizoare color. Așa arăta, în câteva cuvinte, ziua de 23 august, mulți ani Ziua Națională a României.

Republica Socialistă România a fost condusă ani buni cu mână de fier de cuplul Nicolae şi Elena Ceauşescu. Anii 80 au dus România pe marginea prăpastiei și au transformat-o într-o Coree de Nord a Europei. Frigul pătrunzător din apartamentele neîncălzite, mâncarea puțină și de proastă calitate, dar și atitudinea clasei conducătoare au fost tot atâtea motive pentru ca momentul Revoluției să devină inevitabil.

Până atunci, românii au fost nevoiți să se adapteze celor mai grele condiții de trai. Nu este de mirare că ziua de 23 august, proclamată de comuniști sărbătoare națională, era așteptată cu nerăbdare de români. Speranța că magazinele altfel goale vor fi în sfârșit aprovizionate și tradiționala paradă militară din dimineața zilei de 23 august erau ingredientele unei zile pline.

Cum arăta ziua de 23 august

Prilejuită de evenimentul din 23 august 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei naziste, sărbătoarea aducea o pată de culoare în viața grea a Românilor. Era de multe ori singura ocazie în care unicul post de televiziune, TVR, transmitea color parada Armatei Române, dar nu în totalitate.

Puținii români posesori de televizioare color le puteau folosi cu această ocazie și altfel decât aparatele alb-negru. Coloanele Armatei Române, tancurile, blindatele umpleau străzile Capitalei și ale marilor orașe. În același timp, pe cer zburau elicopterele armatei și avioanele de luptă, celebrele MIG. Printre cei care defilau erau și Gărzile Patriotice, alături de pompieri și milițeni. Deasupra tuturor veghea cuplul de dictatori - Nicolae și Elena Ceaușescu. Cei doi salutau unitățile militare într-un gest de binecuvântare similar cu cel al unui suveran pontif.

Totuși, televiziunea națională emitea doar 2-3 ore pe zi și exclusiv alb-negru, fiind singura televiziune din Europa care, pentru că așa a decis Elena Ceaușescu, a rămas la această tehnologie. 

De ce nu exista televiziune color în România

Fost şef adjunct al Departamentului de Informaţii Externe a României comuniste şi consilier personal al preşedintelui Nicolae Ceauşescu, Ioan Mihai Pacepa a povestit în cartea sa „Orizonturi roşii” cum erau priviţi românii de rând de către cei doi dictatori. Printre altele, Pacepa a relatat modul în care ar fi reacţionat Elena Ceauşescu atunci când i s-a propus să permită Televiziunii Române să emită color. Asta în condiţiile în care alături de Albania, România era singura ţară europeană care nu dăduse undă verde televiziunii color. În acelaşi timp, România era singura ţară în care televiziunea publică emitea doar două ore pe zi, iar despre televiziuni private nici nu putea fi vorba.

O discuţie între Nicolae Ceauşescu şi Ion Avram, fost ministru al Industriei Grele în perioada comunistă, a ajuns la urechile Elenei Ceauşescu. Soţia dictatorului a reacţionat vehement atunci când a aflat că televiziunea are planuri pentru a trece la emisia programelor color. 

„Dar la ce să ne mai gândim acum, Avrame, la televiziune color? a întrebat Elena. „Nu le e de ajuns că le-am dat câte un televizor în fiecare casă? Oricum, tâmpiţii ar trebui să se mulţumească cu ceea ce au. De ce să le băgăm în cap ideea cu televiziunea color, Avrame? Ce, ai înnebunit?”, s-ar fi exprimat Elena Ceauşescu, în momentul în care soţul ei şi Avram discutau despre viitorul sistem de televiziune care trebuia implementat. 

Finalmentele, România a fost ultima țară care a beneficiat de televiziune color, dar s-a întâmplat abia din 1989, începând cu 21 decembrie, ziua în care coloanele de manifestanți au ajuns la sediul televiziunii naționale, iar Nicolae și Elena Ceaușescu au încercat să fugă din țară.

23 august cu dublă însemnătate

Și profesorul de Relații Internaționale Valentin Naumescu, de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj s-a referit la momentul 23 august, dar dintr-o altă perspectivă. 23 august a fost și ziua în care, în urmă cu 86 de ani, Germania nazistă și fosta Uniune Sovietică semnau un tratat care a privit și România.

„Exact acum 86 de ani, pe 23 august 1939, Germania nazistă și URSS-ul lui Stalin semnau Pactul de neagresiune (Pactul Hitler-Stalin sau Ribbentrop-Molotov), care a deschis calea spre începutul celui de-al Doilea Război Mondial.Anexa secretă agreată de cei doi dictatori prevedea planul de împărțire teritorială a Europei de Est. Pentru Regatul României, asta însemna raptul teritorial al Basarabiei și Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică, materializat prin ultimatumul lui Stalin din iunie 1940.Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, în septembrie 1939, Germania și Uniunea Sovietică invadau Polonia, de la vest și de la est”, a scris profesorul Naumescu, pe Facebook.

Concluzia sa este că „Două lucruri ne arată acest pact infam: că ideologiile totalitare sunt convergente în a ataca centrul democratic liberal (dușmanul comun) și că radicalizarea (extremismul), indiferent că la început ni se par diferite (de stânga și de dreapta), ca unic trunchi al gândirii politice rudimentare, brutale și intolerante, garantează drumul spre război, distrugere și în final autodistrugere.”