Ce autostrăzi și drumuri expres vor fi inaugurate în 2026? Scenariul numărului 2 din Ministerul Transporturilor: „Țintim undeva la 250 de kilometri”

Aproape 250 de kilometri de autostradă și drum expres ar putea fi dați în circulație până la finalul acestui an, potrivit estimărilor Ministerului Transporturilor. Printre porțiunile vizate se numără loturile A7 până la Bacău, cele trei loturi rămase restante din Autostrada A0 Centura Capitalei, aproape 100 kilometri pe Autostrada Transilvania, inclusiv secțiunea 4 a Autostrăzii Sibiu-Pitești, și drumul expres Brăila-Galați. Informațiile au fost oferite într-un interviu acordat pentru Adevărul de Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și totodată principal responsabil în cadrul instituției după preluarea interimatului de către Radu Miruță.

Tot în următoarele luni, Ministerul Transporturilor estimează că Agenția Națională pentru Mediu va emite acordul de mediu pentru Autostrada Sibiu - Pitești, un document esențial de care depinde emiterea autorizațiilor de construire pentru întregul traseu al secțiunilor 2 și 3.

Un alt proiect important aflat în atenția Ministerului Transporturilor îl reprezintă drumurile de mare viteză finanțate prin programul SAFE. Până în prezent au fost semnate șapte din cele nouă contracte, singurele care au rămas în așteptare fiind cele pentru loturile Bălcăuți - Siret și Târgu Frumos - Lețcani.

Nu în ultimul rând, Horațiu Cosma a prezentat planurile de extindere a utilizării betonului la construcția drumurilor de mare viteză, după ce proiectul-pilot al șoselei de legătură dintre Vama Giurgiu și DN 5 a fost considerat un succes.

Adevărul: Care este stadiul semnării contractelor pentru autostrăzile finanțate prin programul SAFE?

Horațiu Cosma: În acest moment am reușit să semnăm 7 dintre cele 9 contracte de proiectare și execuție pentru autostrăzile finanțate din SAFE. Este vorba despre autostrada A7, dintre Pașcani și Suceava, mai departe drumul expres până la Siret, respectiv Pașcani-Iași-Ungheni, pe autostrada A8. Avem șapte din nouă contracte semnate. Ultimul, chiar la finalul săptămânii trecute, este sectorul de la granița cu Republica Moldova, 15 kilometri de autostradă în România și încă 5 kilometri, primii kilometri de autostradă din Republica Moldova. L-am semnat împreună cu colegii și omologii noștri din Republica Moldova, la Guvern.

Mai avem încă două sectoare: cel de la granița cu Ucraina, unde în perioada următoare vom încheia acordul interguvernamental cu Ucraina, care ne va permite semnarea contractului de proiectare și execuție, și sectorul 2 de pe A8, dintre Iași și Târgu Frumos, unde așteptăm decizia CNSC privind contestațiile.

Există în acest moment o temere în societatea civilă că statul nu va reuși să acopere diferența de finanțare dintre fondurile SAFE și suma necesară pentru toate aceste proiecte. La cât se ridică acest necesar care trebuie să vină din bugetul de stat?

La momentul acesta, valoarea totală a contractelor semnate, plus cele două care nu sunt încă contractate, dar unde avem câștigători și știm valoarea ofertată, este de circa 5,5 miliarde de euro. Noi, prin SAFE, am obținut pentru partea de autostrăzi 4,2 miliarde de euro. Deci da, există un decalaj, dar astăzi, în timp ce vorbim, această problemă nu este pe masă.

Este posibil să apară undeva în 2028-2029. Până atunci avem toată deschiderea din partea ministrului Finanțelor și a colegilor din Guvern și am pornit deja aceste discuții preliminare privind acoperirea diferenței. Nu cred că vor fi probleme, mai ales că la acel moment unele sectoare vor fi aproape finalizate, iar altele într-un stadiu foarte avansat. Nu se va putea să nu găsim resurse pentru a le duce la bun sfârșit.

Într-un scenariu realist, câți kilometri noi de autostradă vor fi deschiși anul acesta?

Noi țintim undeva la 250 de kilometri de autostradă. Chiar dacă până în acest moment al anului nu s-au inaugurat sectoare de autostradă, după cum foarte bine știți, istoric și statistic inaugurările se grupează în general în a doua parte a anului. Anul acesta am avut o iarnă mai dificilă și o primăvară ploioasă, astfel că nu s-a avansat foarte mult în primele luni. Acum am intrat în perioada de vară, în vârf de sezon, se lucrează foarte bine și suntem optimiști că vom ajunge aproape de Pașcani cu autostrada A7, vom închide inelul de centură al Capitalei, A0, vom deschide aproape 100 de kilometri pe Autostrada Transilvania, tronsonul 4 al autostrăzii Sibiu-Pitești, cu primul tunel forat de autostradă din România, precum și drumul expres Brăila-Galați.

Avem foarte multe sectoare, unele foarte avansate. Chiar luna aceasta ne așteptăm să deschidem primii kilometri pe Autostrada Transilvania, între Zimbor și Poarta Sălajului. Pe A7 vom ajunge până la Bacău în cursul lunii august, conform jaloanelor din PNRR. Tot în august ne așteptăm și la deschiderea tronsonului 4 Sibiu-Pitești, iar celelalte sectoare, aflate la stadii de execuție de 70, 80 sau 90%, vor fi inaugurate în toamnă.

Deci, pe Autostrada Transilvania, să lămurim. Ar fi Zimbor-Nădășelu, nu?

Zimbor-Nădășelu până la finalul anului. Acolo mai sunt acele viaducte pe traseul modificat, unde au fost alunecări de teren.

Aici ar fi 42 de kilometri.

Da, 42 de kilometri. Tot pe Transilvania, de la Suplacu de Barcău până la Biharia, aproape 60 de kilometri. Vorbim despre Suplacu de Barcău-Chiribiș-Biharia. Unul dintre sectoare are termen în această toamnă, celălalt anul viitor, dar se lucrează foarte bine și suntem optimiști că vom reuși să îl deschidem înainte de termen.

Când vor avea constructorii de pe secțiunile 2 și 3 ale Autostrăzii Subiu - Pitești autorizații pe întreg traseul și care ar fi un termen estimativ de finalizare?

Chiar zilele trecute am fost pe sectorul 2, cel din Valea Oltului. Acolo unde avem autorizații de construire se lucrează foarte bine la tuneluri și viaducte. Este un traseu foarte spectaculos prin Defileul Oltului.

Lucrăm intens împreună cu colegii de la Ministerul Mediului. Acum avem câteva completări de făcut la documentația de mediu, pe care le vom depune în această vară, și ne așteptăm ca în următoarele două-trei luni să avem acordul de mediu revizuit. Acesta este practic ultimul pas înainte de emiterea ultimelor autorizații de construire și, în sfârșit, să avem întreg șantierul în lucru pe tronsoanele montane.

Din momentul în care este emis acordul de mediu, cât ar mai dura până se emit autorizațiile?

Este o chestiune de zile, fiindcă acesta este practic ultimul element din puzzle.

O ultimă întrebare. În 2021, la final de an, a fost inaugurat acel drum din beton, în apropiere de Giurgiu, către vamă. La Ministerul Transporturilor mai sunt planuri pentru construirea unor drumuri din beton? 

S-a comportat foarte bine și suntem mulțumiți, mai ales că acolo este un trafic greu, foarte intens, inclusiv staționar, în perioada în care au fost lucrările la pod. Iar vara, când este caniculă, știm foarte bine cum reacționează asfaltul și bitumul la temperaturi foarte ridicate și la traficul greu.

Din acest punct de vedere, betonul este mult mai potrivit pentru a prelua aceste încărcări și temperaturi extreme. Da, avem în vedere să continuăm astfel de proiecte, chiar tot în această zonă, pe viitoarea autostradă București-Giurgiu. În studiul de fezabilitate aflat în derulare va exista și o analiză comparativă între structura rutieră din beton și cea din asfalt. Până la urmă, cimentul îl putem produce în România, bitumul mai puțin. Se vor compara costurile, inclusiv cele de întreținere, traficul și celelalte elemente relevante.

Deci, din această analiză, există un scenariu în care ar putea rezulta că autostrada București-Giurgiu va fi construită din beton?

Da. Pentru drumurile proiectate de acum înainte există această posibilitate. Pentru cele deja proiectate ar fi nevoie de o reproiectare. Pentru proiectele aflate acum în faza studiului de fezabilitate este momentul în care se analizează structura rutieră. Iar pe București-Giurgiu suntem exact într-o astfel de etapă incipientă, în care putem lua această decizie. La fel și în cazul altor proiecte din țară.

Spre exemplu, chiar vorbeam despre Sibiu-Pitești. Tronsonul 4, pe care îl vom inaugura în următoarele săptămâni, are în tunelul Curtea de Argeș structură rutieră din beton. Este un sector scurt, de aproximativ un kilometru și jumătate, dar mai sunt și alte astfel de sectoare. Probabil și alte tuneluri de pe Sibiu-Pitești, Meseș și cele care vor urma vor fi construite folosind această tehnologie a betonului rutier.

Așteptăm să vedem de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și de la Compania Națională de Investiții Rutiere dacă, în urma analizelor realizate în etapa de proiectare, vor rezulta și alte proiecte care să fie construite din beton în loc de asfalt.

După cum arată și proiectul de la Giurgiu, drumul se comportă exemplar în exploatare și are nevoie de mult mai puțină întreținere. Ați văzut că, în cinci ani, nu s-a intervenit deloc, spre deosebire de un drum asfaltat, unde la temperaturi foarte ridicate încep să apară probleme și trebuie făcute intervenții. În acest caz nu a fost nevoie de niciun fel de întreținere a suprafeței din beton.