NATO, așa cum a fost cunoscut timp de decenii, nu mai există, avertizează politologul american Robert Kagan

NATO, așa cum a fost cunoscut timp de decenii, nu mai există. Este verdictul dur al politologului american Robert Kagan, care avertizează că Europa nu se mai poate baza pe Statele Unite și că Donald Trump reprezintă mai degrabă un potențial agresor decât un garant al securității europene. Singura speranță, spune Kagan, ar putea veni dinspre Germania.

Într-un interviu acordat publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung, Robert Kagan susține că politica externă promovată de Donald Trump nu este una izolaționistă, ci o formă de imperialism global. „Trump vrea să fie un fel de împărat al lumii”, afirmă politologul, explicând că liderii europeni încă nu au înțeles dimensiunea reală a schimbării produse la Washington.

„Secretarul general al NATO, Mark Rutte, nu înțelege că problema nu este dacă Europa mai are nevoie de NATO. NATO pur și simplu nu mai există. Trump a spus clar că nu va apăra pe nimeni. Mai mult, Statele Unite au devenit un potențial agresor, lucru demonstrat inclusiv de poziția sa în cazul Groenlandei”, a declarat Kagan.

Groenlanda și politica de tip „acaparare”

Potrivit politologului, disputa privind Groenlanda nu s-a încheiat. Rutte crede că dacă îi spune lui Trump „tati” de suficiente ori, îl va potoli. Aceasta este o politică de apacare pură, a spus analistul american. „Europa trebuie să înțeleagă că Trump și mișcarea sa (MAGA) sunt profund ostile față de Europa. Pentru el, partidele de centru-dreapta și de centru-stânga sunt forme de liberalism, pe care le respinge. Liderii germani, francezi și britanici sunt la fel de mult dușmanii lui ca Nancy Pelosi sau familia Clinton”, a explicat el.

Europa, prinsă între doi adversari

Concluzia lui Kagan este una sumbră: Europa trebuie să se bazeze exclusiv pe propriile forțe. „Europa se află între doi adversari – America și Rusia. De aceea, trebuie să fie capabilă să se apere singură, atât economic, cât și militar”, avertizează el.

În lipsa acestei capacități, Europa riscă să devină „un mozaic de teritorii dependente”, cu Marea Britanie transformată într-un satelit al SUA, iar Europa de Est într-o zonă de influență rusească.

În acest context, Robert Kagan vede în Germania un posibil pilon al rezistenței liberale. „Este adevărat că o Germanie prea puternică încă neliniștește multe state. Dar, în prezent, Germania este principala forță liberală și are misiunea de a apăra liberalismul la nivel global”, afirmă el.

„Ceea ce vedem în SUA este fascism”

Kagan nu ezită să folosească termeni extrem de duri pentru a descrie situația internă din Statele Unite. „Avem de-a face cu fascism. Un dictator care guvernează sprijinindu-se pe o mișcare. Atunci când mișcarea se bazează pe o singură figură «eroică», când se construiesc structuri paramilitare loiale exclusiv președintelui, când Departamentul de Justiție, FBI și CIA sunt subordonate direct acestuia – da, asta este fascism”, susține politologul.

În opinia sa, obiectivul lui Trump este „reconstrucția națiunii americane” pe baze ideologice, în care albii creștini să dețină o poziție privilegiată. Ideologii din jurul președintelui nu ascund intenția de a distruge spiritul liberal al Declarației de Independență și de a-l înlocui cu o „ierarhie creștină de dreapta”.

Kagan mai afirmă că agenția ICE nu este folosită doar pentru combaterea imigrației ilegale, ci ca instrument de presiune federală asupra statelor. Într-un scenariu extrem, avertizează el, aceste mecanisme ar putea fi utilizate pentru a împiedica organizarea unor alegeri libere și corecte în 2026.

Cine este Robert Kagan

Robert Kagan este unul dintre cei mai influenți ideologi ai neoconservatorismului american. A fost cofondator al think tank-ului Project for the New American Century, care a avut un rol major în conturarea politicii administrației George W. Bush. După ce Donald Trump a devenit candidatul republican la alegerile din 2016, Kagan a părăsit Partidul Republican.

În România este cunoscut și prin volumul „Putere și paradis. America și Europa în noua ordine mondială”, publicat în 2003, în care analiza ruptura strategică și culturală dintre cele două maluri ale Atlanticului – o ruptură care, potrivit avertismentelor sale actuale, riscă să devină definitivă.