Senatul rus adoptă o lege împotriva colaborării cu Tribunalul de la Haga

Consiliul Federaţiei a adoptat miercuri o lege care îi pedepseşte cu până la cinci ani de închisoare pe cei care ajută la punerea în aplicare a deciziilor organismelor internaţionale la care Rusia nu participă sau ale organelor judiciare străine, cum ar fi Curtea Penală Internaţională.

 Acest proiect de lege, adoptat de Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului federal, pe data de 19 aprilie, prevede în mod specific sancţiuni împotriva celor care colaborează pentru punerea în aplicare a unor decizii ale organelor judiciare străine împotriva unor funcţionari ruşi în timpul exercitării atribuţiilor lor.

În plus, această dispoziţie legislativă îi protejează de urmărirea penală în instanţele străine pe cetăţenii ruşi care servesc în armată şi care participă la detaşamentele de voluntari ce ajută la îndeplinirea sarcinilor încredinţate forţelor armate ruse.

Legea, care nu a fost încă promulgată de preşedintele Vladimir Putin, împotriva căruia a fost emis un mandat de arestare de către CPI, prevede sancţiuni pentru contravenienţi, de la amenzi cuprinse între 300.000 şi un milion de ruble (între 3.600 şi 12.260 de dolari) până la cinci ani de închisoare.

Preşedintele Vladimir Putin şi ombudsmanul său pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, sunt acuzaţi de deportarea ilegală a mii de copii ucraineni, faptă considerată crimă de război în legislaţia internaţională, CPI emiţând mandate de arestare pe numele lor.

Totodată, Consiliul Federaţiei a votat miercuri şi o lege care prevede închisoare pe viaţă pentru delictul de înaltă trădare. Aceasta va completa tipurile de pedepse prevăzute deja de articolul 275 din Codul Penal al Federaţiei Ruse, inclusiv închisoarea de la 12 la 20 de ani, cu amendă de până la 500.000 de ruble, transmite Interfax.

De asemenea, camera superioară a parlamentului rus a aprobat amendamente la articolul 205 din Codul Penal al Federaţiei Ruse, referitor la "actele teroriste".

Termenul maxim pentru săvârşirea unor acţiuni intimidante de ameninţare cu moartea şi care vizează destabilizarea situaţiei în ţară a fost majorat de la 15 la 20 de ani de închisoare.

Au fost majorate pedepsele - de la 15 la 20 de ani de închisoare - şi pentru actele de sabotaj (articolul 281 din Codul Penal al Federaţiei Ruse) asupra unor infrastructuri vitale, inclusiv cele de transport, care ar putea aduce atingere sănătăţii oamenilor şi submina securitatea economică şi de apărare a ţării.

Autorităţile au înăsprit legislaţia pe fondul a ceea ce ele numesc "operaţiunea militară specială" din Ucraina, iar Kievul şi Occidentul, drept o agresiune brutală, ilegală, neprovocată şi nejustificată împotriva unui stat independent, prima de acest gen în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial.