Kremlinul ascunde o criză economică profundă în timp ce vorbește despre „stabilitate” - ISW
0Președintele Vladimir Putin a intensificat declarațiile publice privind „stabilitatea” economiei ruse, încercând să transmită atât intern, cât și extern, că Rusia ar fi capabilă să susțină un război de lungă durată împotriva Ucrainei. Potrivit Institutului pentru Studierea Războiului (ISW), aceste mesaje fac parte dintr-o campanie amplă de informare menită să mascheze dificultățile reale cu care se confruntă țara.
Într-un discurs rostit la 8 decembrie, în cadrul Consiliului pentru Dezvoltare Strategică și Proiecte Naționale, Putin a insistat asupra demersurilor de combatere a crizei demografice, prezentând extinderea programelor de sprijin financiar și social pentru familiile cu copii drept dovadă a interesului statului pentru bunăstarea populației. Totuși, el a admis că rata natalității continuă să scadă, atribuind fenomenul unor „factori externi”, fără a menționa impactul războiului din Ucraina, care a generat pierderi semnificative în rândul bărbaților tineri și un val de migrație.
Putin a anunțat, de asemenea, că indicatorii demografici vor fi luați în considerare la evaluarea activității guvernatorilor regionali – un demers interpretat de analiști ca o posibilă încercare de a transfera responsabilitatea asupra autorităților locale.
Președintele rus a făcut referire și la teritoriile ucrainene aflate sub ocupație, precum regiunile Herson și Zaporijjea, unde ar exista, potrivit lui, o „dinamică pozitivă” în ceea ce privește intenția populației de a avea copii. ISW consideră aceste afirmații nefondate și le interpretează ca parte a unei strategii prin care Moscova prezintă regiunile ocupate drept resurse demografice și de forță de muncă, încercând în același timp să legitimeze controlul asupra lor.
În privința economiei, Putin a prezentat estimări optimiste, susținând că PIB-ul Rusiei ar putea crește cu aproximativ 1% până la finalul lui 2025 și că inflația s-ar situa în jurul valorii de 6% sau chiar mai scăzută. El a reiterat ideea unei economii „reziliente”, cu o rată scăzută a șomajului.
Declarațiile sale au fost completate de premierul Mihail Mișustin, care a afirmat că economia rusă ar fi crescut cu aproape 10% în ultimii trei ani, în pofida „presiunii fără precedent a sancțiunilor”. ISW apreciază însă că astfel de afirmații sunt concepute în principal pentru consum intern și nu reflectă dificultățile structurale ale economiei ruse, confruntată cu un deficit bugetar în creștere, probleme tehnologice și o dependență accentuată de cheltuielile militare.
O tentativă de a influența poziția occidentală
Analiștii notează că insistența Kremlinului pe tema „stabilității economice” vine înaintea contactelor dintre oficiali ruși și americani, desfășurate la 2 decembrie la Moscova. În opinia lor, acest lucru indică o tentativă de a influența poziția occidentală și de a sugera că sancțiunile suplimentare nu ar produce efecte semnificative.
În declarațiile publice, Putin evită sistematic să lege dificultățile economice de războiul din Ucraina. El nu abordează costurile militare, numărul ridicat al pierderilor sau impactul mobilizării asupra pieței muncii – elemente care, potrivit ISW, reprezintă factori esențiali în deteriorarea situației interne.
Raportul subliniază că Kremlinul promovează simultan două mesaje principale: o economie „puternică și autosuficientă” și o „victorie inevitabilă” în război. Ambele sunt destinate să exercite presiune asupra Occidentului și Ucrainei, prin cultivarea unei percepții că prelungirea conflictului ar fi în dezavantajul lor.
ISW: Rusia se confruntă cu vulnerabilități semnificative, atât pe plan militar, cât și economic
Totodată, ISW atrage atenția că Rusia se confruntă cu vulnerabilități semnificative, atât pe plan militar, cât și economic. Aceste slăbiciuni ar putea fi exploatate pentru a presa Moscova să accepte negocieri reale și compromisuri, în contrast cu discursul oficial privind o victorie sigură.
Raportul include și declarații recente ale oficialilor ruși, care sugerează o linie dură în privința eventualelor discuții de pace. Aleksei Juravliov, vicepreședinte al comisiei de apărare din Duma de Stat, a afirmat că pentru Rusia nu ar conta cine semnează acordurile de încetare a războiului, ci ca termenii să reflecte „interesele Moscovei”. El a susținut, de asemenea, că negocierile ar trebui purtate cu Statele Unite, nu cu Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că discuțiile privind încetarea ostilităților ar trebui să se desfășoare fără publicitate, ceea ce, în opinia ISW, ar putea facilita manipularea narativelor și evitarea oricărei transparențe.
Între timp, exporturile de produse petroliere ale Rusiei au scăzut în octombrie la cel mai redus nivel de la începutul războiului, pe fondul avariilor la rafinării și al sancțiunilor occidentale intensificate. Volumele transportate pe mare în primele 26 de zile ale lunii s-au situat în jur de 1,89 milioane de barili pe zi – cel mai mic nivel din 2022.
Ucraina continuă, de asemenea, să folosească drone de atac pentru a lovi instalații în interiorul Rusiei, inclusiv rafinării, depozite de combustibil și alte obiective logistice și militare.