Republica Moldova a ales Europa. Partidul Maiei Sandu va avea majoritate în noul Parlament. Ce formațiuni au mai intrat în noul legislativ
0Partidul Acțiune și Solidaritate va avea majoritatea și în următorul Parlament. După numărarea a peste 99% din procesele verbale, PAS a acumulat aproape 50% (783 244 de voturi).
Blocul ”Patriotic” urmează, la mare distanță, cu 24,31% din voturi. Pentru blocul lui Dodon au votat peste 381.000 de cetățeni. Pragul de intrare în Parlament a mai fost depășit de trei formațiuni: Blocul ”Alternativa”, cu 8 procente, Partidul Nostru - 6,22% și Partidul ”Democrația Acasă” - 5,64. Ceilalți candidați au acumulat mai puțin de un procent din sufragii.
Potrivit calculelor făcute de Europa Liberă, noul Parlament va arăta astfel:
PAS - 55 mandate
BEP - 26 mandate
”Alternativa” - 8 mandate
Partidul Nostru - 6 mandate
”Democrația Acasă” - 6 mandate
Formațiunea condusă de premierul Dorin Recean și susținută de președinta Maia Sandu a promis menținerea traiectoriei europene, cu obiectivul explicit de aderare la UE în următorii cinci ani. Alte blocuri și partide care acced în noul Parlament sunt: blocul „Patriotic” (pro-rus), blocul „Alternativa” (perceput ca fals proeuropean), „Partidul Nostru” (condus de Renato Usatîi, care în trecut îl lăuda pe dictatorul Lukașenko din Belarus) și partidul „Democrația Acasă” (formațiune susținută de George Simion).
Asta înseamnă că PAS va putea forma singur Guvernul, iar parcursul european al Republicii Moldova a fost salvat în pofida unui efort incredibil al Rusiei de a deturna rezultatele acestor alegeri prin cumpărare masivă de voturi. Niciun partid susținut deschis de gruparea criminală Șor nu a trecut pragul electoral. Și niciun partid afiliat fostului oligarh Vladimir Plahotniuc nu a înregistrat un scor mai mare de 1% în aceste alegeri, notează DW.
Unul dintre liderii blocului „Patriotic”, Igor Dodon, a anunțat proteste pentru ziua de luni, 29 septembrie. După afișarea primelor rezultate, acesta, însoțit de un grup mic de susținători, a încercat, pe la miezul nopții, un protest la Comisia Electorală Centrală, dar în cele din urmă s-a retras subit la sediul partidului și nu a mai apărut public.
Duminică, cu aproximativ trei ore înainte de închiderea urnelor, poliția a reținut trei persoane într-un dosar penal privind pregătirea unor destabilizări și dezordini în masă după alegeri. Este vorba inclusiv de doi frați, angajați ai structurilor de forță din Transnistria. Potrivit oamenilor legii, aceștia ar fi liderii responsabili de coordonarea, monitorizarea și aprovizionarea logistică a grupurilor ce ar urma să încerce să provoace destabilizări. Asupra lor au fost depistate mai multe obiecte, inclusiv pirotehnice și inflamabile, care urmau a fi folosite pentru a panica mulțimea și a crea haos la protest.
Autoritățile de la Chișinău acuză Federația Rusă că a orchestrat o amplă campanie de influență, cu scopul de a deturna alegerile și de a sprijini formațiunile ostile integrării europene. Potrivit consilierului prezidențial pentru securitate națională, Stanislav Secrieru, Moscova a mobilizat „resurse fără precedent”: rețele de dezinformare bazate pe inteligență artificială, bani pentru cumpărarea voturilor, dar și provocări stradale pregătite în cazul unui rezultat nefavorabil Kremlinului.
„Rusia a jucat agresiv în acest scrutin: mai mulți bani, mai multă propagandă, mai multă pregătire pentru destabilizare internă”, a declarat Secrieru pentru Politico înaintea alegerilor.
Pe parcursul zilei de duminică, au fost semnalate amenințări cu bombă la secții din diaspora.
Diaspora, din nou factor-cheie.
Voturile din străinătate, în special din statele membre ale UE, sunt în mod tradițional favorabile curentului pro-european.
Totuși, această mobilizare nu a rămas fără răspuns din partea forțelor pro-ruse: peste 900 de conturi false au fost identificate ca parte a unei rețele coordonate de propagandă, menită să descurajeze participarea și să disemineze informații fabricate, cu surse ce duc spre Federația Rusă.