Raportul avocatului poporului pe cazul lui Andrei Brăguţa

Cazul lui Andrei Braguţa, tânărul care a decedat într-o instituţie penitenciară, a demonstrat că, deşi se implementează reforme în diferite domenii sectoriale, nu s-a reuşit revizuirea tuturor actelor normative, inclusiv a celor de reglementare internă, motiv pentru care la nivel de instituţii şi subdiviziuni se mai lucrează pe vechi.

Totodată, se atestă lipsa în sistemul medical a unui registru electronic unic al persoanelor cu maladii psihice, după modelul celui bolnavilor de HIV/SIDA şi de tuberculoză, care să permită evidenţa pacienţilor şi urmărirea tratamentului. Concluziile se conţin în Raportul avocatului poporului privind rezultatele investigării cazului de deces a lui Andrei Brăguţa în custodia statului, prezentat marţi, 5 decembrie, transmite IPN.

Într-o conferinţă de presă, avocatul poporului Mihail Cotorobai a declarat că s-a autosesizat pe marginea acestui caz răsunător pe data de 30 august. Avocatul poporului nu şi-a propus să substituie sarcina autorităţile publice, a organelor de drept sau să acumuleze probe pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate. Scopul a fost identificarea motivelor care au condus la decesul lui Andrei Brăguţa, dar şi a problemelor de sistem care au permis comiterea de abuzuri şi violarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Pentru realizarea investigaţiei a fost creat un grup de lucru, în a cărei componenţă au intrat angajaţi ai Oficiului avocatului poporului. În perioada septembrie-octombrie 2017, membrii grupului de lucru au efectuat 23 de vizite de documentare, inclusiv repetate, în 16 instituţii publice relevante cazului examinat. De asemenea, pentru elucidarea unor aspecte, au fost contractaţi experţi independenţi.

Raportul denotă că angajaţii poliţiei nu sunt instruiţi privind modul de comunicare cu persoanele ce manifestă comportament ostil. De asemenea, s-a constatat gestionarea defectuoasă a conflictelor apărute între deţinuţi şi necesitatea de a elabora instrucţiuni clare privind intervenirea angajaţilor poliţiei în cazurile de prevenire, combatere a violenţelor între deţinuţi, astfel încât părţilor să le fie asigurate drepturile şi libertăţile fundamentale.

„În toate verigile există un sistem lacunar de implementare, şi anume recomandările practice, adică lipsa acestora. INP-ul nu cunoaşte cum să intervină şi cum să gestioneze conflictele cu persoanele care au un comportament deviant sau sunt în stare de ebrietate fie narcotică”, a notat şeful Secţiei prevenirea torturii din cadrul Oficiului avocatului poporului, Alexandru Zubco. „Colaboratorii de poliţie nu cunosc ce acţiuni trebuie să întreprindă, cum să iniţieze discuţii sau cum să documenteze un caz în care este implicată o persoană cu anumite tulburări, inclusiv şi psihice”, a mai spus Alexandru Zubco.

Raportul a mai arătat că şi la nivelul tuturor verigilor sistemului medical nu s-a raportat că Andrei Braguţa a avut leziuni corporale. Totodată, a fost stabilită o abordarea birocratică faţă de identificarea persoanei în procesul admiterii pentru plasare în instituţiile de detenţie. Şefa Direcţiei gestionarea cererilor, Ada Şimon, din cadrul instituţiei ombudsmanului a declarat că în prezent nu există un protocol clinic privind asistenţa medicală în cazul urgenţelor psihiatrice cu indicarea algoritmului de acţiuni şi managementului medical deplin al cazurilor de urgenţă, inclusiv determinarea recomandărilor.

Se atestă şi lipsa unui mecanism de conlucrare între asistenţa medicală primară şi specializată de ambulator, cu transmiterea informaţiei privind asistenţa medicală specializată acordată, asigurarea confidenţialităţii datelor medicale ale pacientului şi asigurată continuităţii acordării serviciilor medicale. De asemenea, lipsesc spaţiile adaptate în instituţiile de detenţie pentru persoane cu dizabilităţi mintale.

Raportul va fi transmis autorităţilor naţionale, instanţei de judecată în calitate de amicus curiae (prieten al curţii), precum şi structurilor internaţionale.