Ecologia Republicii Moldova: Pădurile sunt într-o stare jalnică, iar gunoiştea de lângă Chişinău, cea mai mare din Europa

Resursele naturale din Republica Moldova sunt în pericol, iar problemele de mediu cu care se confruntă ţara sunt, în mare parte cauzate de utilizarea iraţională a acestor resurse. Reprezentanţii Mişcării Ecologiste din Moldova vin cu un semnal de alarmă către guvernare referitor la securitatea ecologică a ţării, transmite IPN.

Preşedintele Mişcării, Alecu Reniţă, a declarat vineri, 12 februarie, într-o conferinţă de presă, că una dintre problemele de mediu cu care Republica Moldova încă se confruntă este arenda pădurilor. Potrivit lui, din cauza arendei pădurilor de către persoane care au doar interese economice, pădurile din ţară au ajuns într-o stare jalnică. Totuşi, preşedintele Mişcării a declarat că datorită reflectării acestei probleme în mass-media, Banca Mondială a aprobat o Strategie pentru Fondul forestier din Republica Moldova, iar la Guvern urmează a fi amendat Regulamentul privind arendarea fondului forestier, şi respectiv, interzicerea arendării.

În contextul situaţiei din sectorul forestier, Alecu Reniţă a menţionat că deşi Republica Moldova, care are cea mai mică suprafaţă împădurită de pe continentul european, exportă cea mai mare cotă de lemn brut din Europa. Acesta a mai precizat că Mişcarea Ecologistă susţine iniţiativa Ministerului Mediului de a sista temporar exportul de masă lemnoasă brută. În opinia sa, exportul de lemn brut trebuie interzis pentru că în acest mod este favorizată contrabanda cu lemn. Acesta însă a declarat că Mişcarea nu este împotriva exportului de lemn fabricat.

Mişcarea Ecologistă susţine că o altă problemă ecologică este generată de managementul deşeurilor în municipiul Chişinău. Alecu Reniţă a spus că gunoiştea de la marginea Chişinăului este cea mai mare din Europa, acolo fiind stocate peste un milion de tone de deşeuri. Procesul de fermentare a acestor deşeuri ar putea fi grav pentru oraş.

În acest context, reprezentanţii Mişcării consideră că o soluţie ar fi utilizarea poligonului de la Ţânţăreni, care are o capacitate mare de a susţine cantităţi crescânde de deşeuri. Alecu Reniţă a subliniat însă, că pentru implementarea în practică a acestei soluţii, poligonul trebuie amenajat la standardele sanitare moderne şi nu trebuie să devină un pericol ecologic pentru comunitatea locală.