Chişinăul, o bombă ecologică. „De biodiversitate în râul Bîc nici nu putem vorbi”

Râul Bîc, în atenţia ecologiştilor FOTO Alexandru Tarlev

Ecologiştii din Chişinău trag un semnal de alarmă asupra problemelor de mediu existente în oraş. De la începutul anului 2011 şi până la finele anului 2014 au fost depozitate 1,6 milioane de tone de deşeuri solide la cea mai mare gunoişte neautorizată din Europa, care se află la periferia Chişinăului.

Constatările alaermante cu privire la situaţia mediului din Chişinău aparţin asociaţiilor obşteşti „Mişcarea Ecologistică din Chişinău”, „Viitorul verde” şi „Ecosfera”, care au elaborat Cartea neagră de mediu a municipiului Chişinău pentru anul 2014. Ieri a fost marcată Ziua Internaţională a Pământului. Cu acest prilej, cele trei organizaţii obşteşti au decis să reactualizeze Cartea Neagră de Mediu a Chişinăului şi au inclus noi probleme care agravează starea mediului urban.

Mina Purcel şi râul Bîc

Cea mai gravă problemă rămâne gestionarea ilegală a deşeurilor menajere solide din oraşul Chişinău în groapa de gunoi de pe strada Uzinelor. Timp de patru ani, pe teritoriul neamenajat al fostei mine Purcel au fost depozitate 1,6 milioane de tone de deşeuri solide. „Gunoiul este depozitat fără a fi pusă o pernă permeabilă, iar substanţele nocive se duc direct în apele freatice”, a afirmat ieri Vladimir Garaba, preşedintele Mişcării Ecologice din Chişinău. Printre apele cele mai poluate din Chişinău sunt cele ale râului Bîc. Potrivit experţilor, acolo se revarsă diferite scurgeri de apă uzată de la benzinării, spălătorii auto şi alte intreprinderi industriale. Ecologiştii consideră că situaţia acestui râu se înrăutăţeşte pe zi ce trece, iar „de biodiversitate în râul Bîc nici nu prea putem vorbi”, susţine Vladimir Garaba.

Zeci de hectare cu deşeuri de construcţie

Se face prea puţin sau nu se face nimic pentru protejarea mediului susţin ecologiştii, care remarcă faptul că soluţiile pentru ameliorarea situaţiei existente a mediului întârzie să apară. Astfel, amânarea construcţiei unei fabrici de prelucrare a deşeurilor agravează situaţia actuală. De asemenea, ei precizează că în oraş este permisă împrăştierea obiectelor care conţin mercur, a deşeurilor electrocasnice şi a altor deşeuri toxice. Organizaţiile obşteşti responsabile de protecţia mediului spun că nimeni nu poartă răspundere pentru starea anti-sanitară a sutelor de gunoişti de la marginea Chişinăului care provin de la lucrările de reconstrucţie şi demolări şi ocupă zeci de hectare de teren din proprietatea municipală.

Judecătorii şi autorităţile nu fac nimic

În Cartea Neagră de Mediu a municipiului Chişinău este menţionată şi problema reducerii suprafeţelor şi înrăutăţirea calităţii spaţiilor verzi orăşeneşti. Evidenţa defrişării abuzive a arborilor din interiorul cartierelor locative, din preajma străzilor şi de pe teritoriile altor instituţii nu este realizată, deoarece nu există un registru al spaţiilor verzi. Gazonul, trotuarele şi mari suprafeţe din curţile blocurilor de locuit s-au transformat în parcaje, iar ecologiştii au afirmat că se atentează şi asupra spaţiilor verzi de pe teritoriul grădiniţelor şi a şcolilor. Mai mult, ei au acuzat autorităţile municipale şi judecătoriile că ar admite atribuirea ilegală a zeci de hectare de parcuri în scopuri de construcţii.

Respirăm un aer nociv

Frunzişul evacuat din oraş şi arderea lui emană în aer mai multe substanţe toxice pe care ulterior le inhalăm. În cartierul Pruncul de pe strada Milescu-Spătaru din municipiul Chişinău sunt amestecate deşeurile vegetale cu gunoaie de construcţii şi deşeuri menajere. Poluarea aerului creşte necontenit şi în urma gazelor de emisii ale automobilelor. Toate aceste acţiuni preschimbă aerul, făcându-l mai nociv, iar oamenii devin mai predispuşi la numeroase tipuri de alergii şi a unor probleme respiratorii grave, precum astmul.

Sunt alegeri, nimeni nu-i aude

Reprezentanţii sociaţiilor obşteşti „Mişcarea Ecologistică din Chişinău”, „Viitorul verde” şi „Ecosfera” susţin că autorităţile municipale nu se grăbesc să adopte o strategie de protecţie a mediului, mai ales că acum „este perioada alegerilor şi nu le arde lor de ecologie”. Totuşi, printre soluţiile pe care le propun ecologiştii este reluarea cât mai rapidă a transportului de deşeuri solide la gunoiştea din Ţânţăreni. Această gunoişte are o capacitate de 40 de milioane de tone de deşeuri, iar până în prezent acolo ar fi fost depozitată doar o jumătate din această cantitate. Poligonul a fost însă închis în anul 2011 în urma unor proteste masive organizate de localnici. Alte propuneri pentru ameliorarea situaţiei ţin de filtrarea lichidului toxic, consolidarea barajului din jurul gunoiştii şi construcţia fabricii de prelucrare a deşeurilor solide.

Noi nu avem îmbunătăţiri în ultimii ani. Spre ruşinea noastră, noi nu avem îmbunătăţiri nici măcar la ape. Cât priveşte aerul, în general, din an în an se înrăutăţeşte situaţia. Spaţiile verzi se degradează, deci noi nu avem înregistrate progrese. Situaţia apelor din Bâc, de asemenea, se înrăutăţeşte. Nuştiu, avem noi undeva progres în mediu în oraşul Chişinău? La deşeuri ne-am prăbuşit la fund. Mai la fund nu putem. Vladimir Garaba, preşedintele Mişcării Ecologice din Chişinău