Trei lucruri de care avem nevoie ca să supraviețuim în jungla urbană. Cum ne afectează geometria clădirilor
0Marile aglomerări urbane funcționează după legi nescrise, pe care fiecare dintre noi trebuie să le cunoască și la care e necesar să se adapteze. Informația circulă cu viteză foarte mare, iar comunicarea este esențială.
Inconștient sau nu, fiecare dintre noi a dezvoltat în timp abilități de supraviețuire în ceea ce specialiștii numesc jungla urbană, orașele cu o densitate mare a populației.
„Supraviețuirea urbană reprezintă un stil de viață, prin care te poți bucura de sănătate fizică, emoțională și mentală datorită abilităților deprinse, dar și de mai mulți bani. Este practic un scenariu de viață, ce îți permite să te adaptezi în funcție de mediul exterior”, explică psihologul Stelian Chivu.
La un moment dat, vom depăși nivelul de supraviețuire și vom ajunge la confortul urban, dar cu el vin și o serie de pericole. De pildă, în urma unui cutremur ne putem pierde viața la oraș, dacă clădirea în care locuim sau muncim se prăbușește.
Astăzi, stresul este principala problemă în jungla urbană. Cine nu se adaptează, va avea o mare problemă, pentru că stresul poate provoca grave dezechilibre mentale și emoționale. În jungla urbană se activează, de regulă, creierul reptilian, care se ocupă cu supraviețuirea și care are la bază patru lucruri: foamea, frica, egoismul și dorința sexuală.
„Și creierul relational, numit și neocortex sau sediul gândirii, este implicat în modul în care înțelegem să trăim în jungla urbană. Acesta se bazează pe conștientizare, pe compasiune și iubire și se ocupă cu evoluția noastră ca indivizi”, detaliază psihologul Stelian Chivu.
Antrenamentul psihologic
Ca să supraviețuim în jungla urbană, e necesar ca cele două creiere amintite să se armonizeze, astfel încât să facă față realității moderne. Cu cât marile metropole se dezvoltă mai mult, cu atât oamenii au tendința să se sălbăticească, iar cu cât sunt mai mult bombardați cu informații, comunicarea între ei devine mai dificilă.
„Geometria clădirilor, modul în care sunt concepute și construite, aduce foarte mult stres. Chiar și trotuarele, care sunt de multe ori încâlcite, murdare și înguste. Este multă agitație, o poluare ridicată, zgomote intense, o nervozitate din ce în ce mai mare, trafic aglomerat, alimentație de tip fast-food, exces de alcool, tutun, sex și droguri, multă lumină, somn insuficient și multe virusuri. Sunt principalele elemente cu are organismul este bombardat zilnic”, ține să puncteze psihologul Stelian Chivu.
Ca să facem față acestui asalt, avem nevoie de antrenament psihologic. În primul rând, trebuie să ne cunoaștem și să ne înfruntăm fricile, să ne trezim instinctul de supraviețuire, să avem permanent o atitudine pozitivă și să ne dezvoltăm capacitatea de a ne adapta la factorii de mediu.
Acțiunea înseamnă cunoaștere
Specialistul recomandă să nu ieșim în evidență, să cunoaștem zonele de siguranță și pe cele de pericol, să identificăm tipologiile care ne pot ajuta să ne descurcăm în orice situație și să deblocăm sistemul de autoapărare a organismului.
Vorbim practic despre documentare, antrenare și aplicare, cele trei elemente care stau la baza supraviețuirii în jungla urbană. Nu va fi ușor, dar cu răbdare, perseverență și un efort susținut, vom reuși să ne adaptăm la jungla urbană și să supraviețuim în ea.
„Într-o situație de criză putem acționa sau reacționa. Reacționăm când nu controlăm ca act reflex și acționăm când cunoaștem și ne antrenăm”, conchide psihologul Stelian Chivu.