Foto Iluzie optică puternică surprinsă de fotografi. Imagini senzaționale cu Cetatea Devei, îmbrățișată de Retezat

Câțiva pasionați de fotografie din Deva au surprins în imagini o priveliște cu totul neobișnuită, care pentru mulți privitori ar putea părea o iluzie optică sau o scenă realizată cu ajutorul tehnologiei Inteligenței artificiale.

Aflate la peste 70 de kilometri distanță, două dintre cele mai atractive locuri din România s-au regăsit în aceeași fotografie, una în spatele celeilalte.

Cetatea medievală a Devei, vegheată de vârfurile Retezatului, a fost prezentată în ipostaze deosebite de pasionații de fotografie Marius Turc, Cristian Resiga, Ioan Benea Jurca și Claudiu Nelega. Imaginile au fost realizate de pe dealurile învecinate municipiului, iar fotografii au avut nevoie de teleobiective și trepieduri pentru a putea imortaliza peisajul de seară.

De asemenea, a contat foarte mult și claritatea atmosferei, în zilele de primăvară datorită aerului curat și nebulozității reduse, munții Retezat și Parâng fiind vizibili de la distanțe de zeci de kilometri. Compoziția a fost întregită de luminile decorative care împodobesc Cetatea Devei și de crestele înzăpezite ale Retezatului, din fundal.

„Astăzi ne-am încercat norocul iar. no fain fu și fain ieși. Cetatea Devei și cele mai înalte vârfuri ale Retezatului”, scrie Marius Turc, alături de fotografia publicată pe Facebook, care a adus numeroase aprecieri.

Unii români care nu cunosc zona s-au întrebat însă dacă nu cumva fotografiile sunt realizate cu ajutorul Inteligenței Artificiale, lucru care nu s-a întâmplat, astfel de imagini putând fi obținute prin folosirea teleobiectivelor, în cazul de față a unora de circa 600 mm.

Cetatea Devei și Retezatul, locuri legendare

Cetatea Devei a fost ridicată în secolul al XIII-lea pe un pinten al munților Poiana Ruscă, pe valea Mureșului și a fost folosită în primele secole în scop militar. În secolul al XV-lea a aparținut Huniazilor, iar apoi mai multor familii princiare din Transilvania.

În Evul Mediu, Cetatea medievală Deva a fost un obiectiv strategic pentru apărarea Transilvaniei. Fusese ridicată pe dealul ultimei ramificaţiii a Munţilor Poiana Ruscă, iar în faţa ei se întindeau Valea Mureşului şi Munţii Apuseni.

Una dintre legende atribuie ridicarea cetăţii Devei, a cetăţii Uroi şi a cetăţii Colţ unor zâne, fete de uriaş, cu părul de aur.

„Potrivit legendei, cetăţile erau legate între ele printr-un pod şi surorile zâne trăiau în cea mai bună armonie una cu alta. Dar zâna de la poalele muntelui Retezat, care îşi avea reşedinţa la cetatea Colţ, intră în duşmănie cu celelalte surori. Zâna Uroiului, mai invidioasă, dorind să distrugă cetatea Colţ, a aruncat mistria uriaşă cu care îşi clădise cetatea spre cetatea rivalei sale. Ura înverşunată a făcut-o să arunce mistria cu o putere mai mare decât era nevoie, astfel a retezat muntele din partea opusă a cetăţii. De aici ar proveni, potrivit legendei, numele muntelui Retezat”, scria istoricul Octavian Floca.

Cetatea Devei (video) era considerată de un cronicari ai epocii drept cea mai reușită fortificație din Transilvania și una dintre cele mai rezistente din Europa, înaintea descoperirii armelor de foc, potrivit istoricul Ioan Andrițoiu.

În vara anului 1849, o mare parte a cetății a fost distrusă în urma unei explozii puternice în magazia de munții pe care o adăpostea. Localnicii au folosit apoi ruinele sale pentru clădirea unor case din Deva. Cu timpul, vechea cetate a devenit un reper turistic al Hunedoarei. În ultimul deceniu, cele trei incinte ale sale au fost reabilitate, pe rând, cu ajutorul fondurilor europene atrase de autoritățile locale din Deva.

Muntele emblematic al Hunedoarei

Retezatul, vârful de 2.485 de metri, care dă numele masivului, se distinge prin forma de piramidă alungită, cu vârful tăiat, albită de soare și de zăpezi în cea mai mare parte a anului. Înfăţişarea sa a dat naştere mai multor legende.

Una dintre ele spune că „urieşii” care stăpâneau în vechime aceste locuri au fost înfrânţi de un voinic. Acesta i-a tăiat capul unui căpcăun şi l-a transformat într-un munte de piatră, căruia i se spune Retezat. Alţi autori l-au comparat cu o piramidă energetică şi i-au atribuit semnificaţii ezoterice.

Vârful Retezat rămâne accesibil oaspeţilor săi, iar cei care nu se încumetă să îl exploreze îndeaproape îl pot admira de la distanţe impresionante: din Ţara Haţegului, Hunedoara şi Deva.