Patriarhia Română, ofensată de un spectacol de la Teatrul Național: s-au folosit „simboluri religioase în mod inadecvat”. Reacția instituției

Patriarhia Română declară că a luat act „cu mâhnire” de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creștine în timpul interpretării piesei de teatru „Proorocul Ilie”. Teatrul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti (TNB) vine cu clarificări.

„Spectacolul Proorocul Ilie nu îşi propune să aducă vreo ofensă credinţei creştine sau oricărei alte convingeri religioase. Dimpotrivă, montarea este o reflecţie asupra credinţei, asupra fragilităţii convingerilor umane şi asupra pericolelor extremismului de orice fel. Este un demers artistic care încurajează toleranţa, dialogul şi o înţelegere mai profundă a complexităţii spiritului uman.

În plus, menţionăm că unele imagini apărute pe platformele sociale au fost scoase din contextul real al spectacolului, prezentând fragmente izolate într-un mod care distorsionează mesajul artistic al montării. Spectacolul nu este o blasfemie şi nu îşi propune să ridiculizeze credinţa, ci, dimpotrivă, invită la o reflecţie profundă asupra relaţiei dintre om şi divinitate, asupra modului în care credinţa poate fi influenţată sau deturnată”, transmit reprezentanții teatrului.

Defapt, potrivit site-ului oficial al spectacolului, „Proorocul Ilie” este „o invitaţie la meditaţie sinceră asupra credinţei şi religiei într-un moment de profundă criză spirituală şi morală. Regizorul Botond Nagy declara, înainte de premieră: "Îmi doresc ca prin acest proiect artistic spectatorii să-şi analizeze propriile credinţe într-o lumină nouă şi să înţeleagă adevărata valoare a acestei miraculoase conexiuni interumane care este credinţa".

Teatrul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti reafirmă că spectacolul nu are nicio intenţie de blasfemie sau lipsă de respect faţă de valorile religioase.

„Considerăm că unele reacţii critice sunt rezultatul unei interpretări eronate a mesajului artistic, care nu neagă, ci dimpotrivă, pune în lumină complexitatea relaţiei dintre om, credinţă şi societate.

Respectăm dreptul fiecărui spectator de a avea propriile convingeri şi încurajăm dialogul deschis, în spiritul valorilor teatrului ca spaţiu al reflecţiei şi al libertăţii de expresie. Teatrul este, prin definiţie, un loc al întrebărilor, nu al răspunsurilor impuse, un spaţiu în care fiecare spectator are libertatea de a interpreta şi de a reflecta”, încheie TNB.

Patriarhia a luat act „cu mâhnire” de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase

Patriarhia Română a transmis într-un comunicat că a luat act „cu mâhnire” de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creștine în timpul interpretării piesei de teatru „Proorocul Ilie”, precizând că respectarea simbolurilor creștine constituie un act spiritual și cultural important și necesar într-o lume tot mai secularizată și înclinată spre o interpretare lipsită de discernământ a vieții spirituale.

„Orice manifestare culturală este benefică și educativă în măsura în care respectă, fără a deforma, simțul sacrului. Folosirea simbolurilor religioase în mod inadecvat, fără a prețui înțelesul lor liturgic și moștenirea lor spirituală pentru istoria și cultura universală, nu poate reprezenta o valorificare creștină a acestora.

Prin urmare, luăm act cu mâhnire de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creștine în timpul interpretării piesei de teatru 'Proorocul Ilie' și sperăm ca, pe viitor, manifestările culturale să continue să respecte dimensiunea sacră a acestora, fără a prejudicia în vreun fel valoarea lor spirituală”, se arată într-un punct de vedere transmis de Biroul de presă al Patriarhiei Române.

Spectacolul 'Proorocul Ilie (Profetul Ilya)' de Tadeusz Slobodzianek este piesa aleasă de regizorul Botond Nagy pentru cea de-a doua montare pe care o realizează la Teatrul Național 'I.L. Caragiale' din București.

„Proorocul Ilie” se bazează pe informațiile publicate de Wlodzimierz Pawluczuk, sociolog și cercetător în domeniul religiei, care a descris fenomenul profetului Ilya în studiul său din 1974 centrat pe figura lui Eliasz Klimowicz, un bărbat excentric, care a trăit în regiunea poloneză de nord-est Bialystok, în anii '30 - '40.

Un reportaj despre sfârșitul lumii; povestea unui grup de oameni care s-au desprins de biserica ortodoxă grecească și au încercat să-și construiască propria lume într-un mic sat părăsit de Dumnezeu. Klimowicz, care deținea o singură carte - Biblia - și tot ce știa despre lume erau informații aflate prin viu grai s-a autoproclamat profetul biblic Ilya.

El a construit o biserică ortodoxă într-o așezare numită Wierszalin, unde a fondat un Nou Ierusalim și a adunat curând un grup de adepți devotați. Astfel, povestea lui Ilya devine și povestea unui grup de oameni care au dorit să schimbe lumea încercând să-și impună visele în realitate, se arată în descrierea spectacolului.

Pentru Botond Nagy, 'Proorocul Ilie' este 'un text provocator și obraznic', 'o povestire de necrezut în XIV scene' (subtitlul dat de autor), cu 14 personaje, o poveste dură, pe care regizorul o îmbracă într-o imagine axată pe lumină. 'Totul este foarte comic și în același timp foarte dureros', se arată într-un comunicat transmis de TNB.