PORTRET/Ovidiu Jacobsen - Artistul care i-a cucerit pe străini

A plecat de pe meleagurile botoşănene la vârsta de 18 ani. Acum, la cei 35 de ani, şi-a îndeplinit cel mai mare vis: a cucerit lumea cu vocea sa.

Ovidiu Jacobsen sau Cernăuţeanu, cum îl mai cunosc unii dintre botoşăneni, este acum un artist de talie internaţională. Pentru că i-a plăcut muzica încă din copilărie, părinţii l-au înscris la cursuri de specialitate. Primul premiu l-a câştigat la concursul naţional de muzică „Florile dragostei“. După ce a studiat la Şcoala Populară de Arte şi Liceul de Artă „Ştefan Luchian“ din Botoşani, au urmat câteva spectacole în ţară, în diverse formaţii.

Mai citeşte şi

Paula şi Ovi, locul 3 la Eurovision / Aici le poţi trimite un mesaj direct celor doi!

Din Japonia în Groenlanda
În anii ’90, împreună cu un prieten, a scos primul demo. Simţind că nu poate evolua în ţară, Ovidiu a decis să-şi perfecţioneze talentul pe tărâm străin. „Iniţial, am plecat în străinătate din dorinţa de a prinde un contract. Prima oprire a fost în Germania, iar apoi, împreună cu alţi artişti, am început să cântăm prin Japonia şi Groenlanda“, a declarat artistul. Apoi a fost contactat de Dorel Bidileac, profesorul său de canto din Şcoala Populară, care i-a propus o colaborare cu agentul său din Norvegia, asta se întâmpla prin ’95. De atunci s-a stabilit în Ţara Fiordurilor.

Evoluţie printre străini
Contractul prins în Norvegia a însemnat enorm pentru cariera lui muzicală. Tânărul a susţinut aici sute de reprezentaţii live, iar numărul fanilor a crescut de la o zi la alta.
„Îmi pare rău după meleagurile botoşănene, însă, stabilirea mea în Norvegia a însemnat mult pentru mine. Prin foarte multă muncă am reuşit să-mi perfecţionez vocea şi la pian am evoluat foarte mult, dovadă stau aprecierile primite la diferite competiţii internaţionale“, susţine Ovidiu.

A colaborat cu Morten Stjernholm din Danemarca cu care a produs cel mai vândut dance album din Groenlanda. În primăvara lui 2006 a început să lucreze la primul său album, împreună cu producătorul Preston Glass, cel care s-a ocupat de Whitney Houston şi Natalie Cole.

În acelaşi an a participat pentru prima oară la Festivalul „Cerbul de Aur“. Numele său a stârnit curiozitatea românilor anul trecut, când a participat pentru a doua oară la „Cerbul de Aur“, reprezentând Norvegia. Vocea sa a impresionat juriul, care l-a răsplătit cu Cerbul de Bronz.

Debut muzical în telenovele
Ovi şi-a făcut simţită prezenţa şi în cadrul a două ediţii Eurovision, cea mai recentă participare la una dintre cele mai importante competiţii muzicale europene fiind cea din acest an.
Anul 2009 i-a adus artistului şi o intrare în industria filmului. Piesa „Small talk“ a fost folosită într-un episod din cele mai vizionate seriale de telenovele din Brazilia, respectiv „Caminho das India“. Aceasta urmează să fie inclusă şi pe albumul de compilaţie, alături de altele interpretate de artişti de marcă, printre care şi Beyonce. Norvegianul cu rădăcini botoşănene promite să ne surprindă cât de curând, la Eurovision, unde vrea să reprezinte România.

Profil
Născut. 23 august 1974,
la Botoşani.
Studii. Şcoala Populară
de Arte din Botoşani.
Familie. Este căsătorit,
şi are doi copii.

întrebări şi răspunsuri
Ce aşteptări ai de la autorităţile botoşănene?
Sper ca succesele mele de până acum şi cele care vor urma să-i facă să fie mai receptivi pe edili. Poate, ştiu eu, voi fi invitat la diferite evenimente culturale de marcă, pe parcursul acestui an şi nu numai. E o dorinţă de-a mea, mai veche, să vin să cânt în Botoşani, să cânt live alături de o trupă din Norvegia şi să susţin un concert care să ajungă la sufletele botoşănenilor.
Cu ce artişti din România ai dori să colaborezi?
Mi-ar place o colaborare cu Marius Moga în studio, iar pe scenă cu Loredana Groza. De asemenea, aş mai colabora cu Dan Teodorescu, la texte. Cu el am cântat pe vremuri.

Ce-i place
Îi place să gătească, iar specialitatea lui este ciorba din coadă de vacă. Dacă nu ar fi intrat în industria muzicală, Ovi şi-ar fi dorit să fie pilot de aviaţie civilă.

Ce nu-i place
Detestă sistemul de promovare al artiştilor din România, care de multe ori funcţionează după alte criterii, ţinând cont de alte „calităţi“ şi nu de ceea ce ar trebui să conteze, şi anume talentul.