Kelemen: Statul ar trebui să se concentreze pe rezolvarea problemelor minorităților, nu să spună bazaconii / Ce critici are șeful UDMR
0Președintele UDMR, Kelemen Hunor, critică poziția oficialilor guvernamentali pe tema drepturilor minorităților, așa cum a fost prezentată în ultimul raport al Consiliului Europei privind minoritățile din Români.
„Valea Uzului, imnul secuiesc, imobile ale bisericilor, segregare? Cel de-al cincilea raport al Consiliului Europei enumeră, în detaliu, problemele asupra cărora delegația UDMR a atras atenția experților în luna iunie a anului trecut, dar și cu alte ocazii. De asemenea, Guvernul României a adăugat comentariile sale la documentul privind punerea în aplicare a Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale în România, afirmând că drepturile colective duc la segregare, iar segregarea duce la conflicte”, a scris pe pagina sa de Facebook Kelemen Hunor.
„Cu tot respectul, repetăm că statul ar trebui să se concentreze pe rezolvarea problemelor enumerate, pe aplicarea legii, și să nu spună bazaconii...”, a completat fostul vicepremier.
Kelemen Hunor a vorbit de revendicările legitime ale comunității maghiare. „Drepturile minorităților naționale nu pot fi îndeplinite decât în comunitate! Identitatea unei comunități nu înseamnă segregare, ci o revendicare legitimă a maghiarilor din România. În raport se spune că actualul Codul Administrativ este un pas înapoi în ceea ce privește drepturile lingvistice, că dreptul de a folosi limba maternă nu este pus în practică, iar folosirea simbolurilor, cum ar fi imnul secuiesc la evenimentele sportive, este restricționată. Problema cimitirului militar din Valea Uzului, restituirea imobilelor bisericilor, inclusiv a Bibliotecii Batthyaneum-ului din Alba Iulia, toate așteaptă o soluție!”, a conchis președintele UDMR.
Referitor la aspectul legat de Codul Administrativ, actuala formă are o formă îndulcită față de variantele inițiale, nefiind nevoie de acel procent de 20% al populației dintr-o minoritate, pentru a putea fi folosită și limba acesteia la nivel de administrație, ci prin consens politic putând fi utilizată și la un procent mai mic.
Ce spune ultimul raport al Consiliului Europei
Ultimul raport al Consiliului Europei laudă România pentru protecția asigurată minorităților recunoscute, inclusiv în plan politic și economic, dar „urechează“ atitudinea autorităților pentru unele aspecte.
„România are un cadru juridic și de politici solid pentru protecția persoanelor aparținând minorităților naționale. Asociațiile care reprezintă cele 20 de minorități recunoscute beneficiază de sprijin financiar generos pentru protejarea și promovarea culturilor minorităților și au posibilitatea de a participa la luarea deciziilor prin Consiliul Minorităților Naționale și prin locuri rezervate în Parlament“, arată raportul încă de la început.
Cu toate acestea sunt și critici, pe zona de relaționare cu minoritatea romă, precum și cu minoritatea aromână, care nu e recunoscută oficial. „Declarațiile antițigăniste, inclusiv ale politicienilor, și discursul online de incitare la ură au crescut în timpul pandemiei“, se menționează în raport. Nu sunt prezentate exemple clare, fiind doar menționări generale, însă în timpul pandemiei alte rapoarte, cum au fost cele ale Freedom House, au arătat că a existat o percepție negativă după diferite atitudini ale acestei minorități: carantinarea localității Țăndărei sau organizarea unor evenimente (nunți, botezuri sau înmormântări) cu numeroase persoane, în ciuda restricțiilor.
De asemenea, o altă problemă ridicată în raport e faptul că în continuare are loc nerecunoașterea minorității aromâne. De altfel, surse din Coaliție au declarat pentru „Adevărul“ că fonduri merg inclusiv pentru comunitatea aromână, chiar dacă nu e recunoscută. În schimb, minoritățile recunoscute primesc fonduri aproape la același nivel cu banii alocați partidelor politice.