Problema moțiunii de cenzură dă bătăi de cap Opoziției. Când a căzut ultimul Guvern după angajarea răspunderii

Opoziția ajunge iar într-o situație ingrată, în condițiile în care are emoții și privind strângerea de semnături pentru o moțiune de cenzură, fiind la mâna UDMR, în timp ce șansele trecerii acesteia sunt zero.

Opoziția strânge cu greu și semnăturile pentru moținea de cenzură FOTO CDEP

Partidele care fac opoziție Guvernului Ciolacu dau primul test încă de la începutul acestei sesiuni, adică ar putea să arate că vor cu adevărat demiterea Executivului, dincolo de declarații belicoase în spațiul public. Mai precis, odată cu angajarea răspunderii Guvernului Ciolacu pe proiectele de lege pentru mai multe reforme, Opoziția are la dispoziție trei zile să depună o moțiune de cenzură.

Însă din acest moment încep problemele. În primul rând, fără voturile UDMR, USR, Forța Dreptei și REPER nici nu pot depune moțiunea de cenzură. USR, Forța Dreptei și REPER au în jur de 100 de voturi, iar cele 29 de voturi ale UDMR sunt esențiale, pentru a avea cele 117 voturi necesare pentru o moțiune de cenzură. Însă politica tradițională a UDMR este de a nu participa la demiteri de Guvern, cu excepția unor momente în care interesul formațiunii e atins.

Singura moțiune care a trecut pe angajare

„Nu am discutat încă dacă susținem. Știți că și noi am avut unele critici. Am văzut afirmațiile USR, dar deocamdată e întrebarea dacă s-au înțeles cei de la PSD cu PNL pe asumare. Că eu nu cred că vor avea probleme (n.r. – în a trece proiectele prin această procedură). O decizie vom lua la începutul sesiunii”, a declarat Csoma Botond, purtătorul de cuvânt al UDMR, pentru „Adevărul”. UDMR a susținut o moțiune de cenzură contra unui guvern, în ultimii ani, doar în ianuarie 2020, când Guvernul Orban și-a angajat răspunderea pe schimbarea legii electorale, în sensul revenirii la alegerea primarilor în două tururi. UDMR e susținătoare a alegerii primarilor într-un singur tur.

234 de voturi ar fi necesare pentru trecerea unei moțiuni de cenzură.  

De altfel, din cele șase moțiuni de cenzură care au trecut în istoria postdecembristă, dintr-un total de 44 de moțiuni de cenzură, doar una a trecut pe problematica angajării răspunderii. Iar acest lucru se întâmpla în 2020, în situația mai sus amintită, când PSD, UDMR și Pro România și-au dat mâna împotriva Guvernului Orban. Procedura angajării a mai fost folosită pe reforme importante, cum a fost legea educației din 2011 sau pe eliminarea pensiilor speciale din 2010, în timpul guvernării Boc.

AUR anunță că depune, dar nu are semnături

Alianța pentru Unirea Românilor a anunțat deja că depune moțiune de cenzură, cu toate că formațiunea nu are semnăturile necesare. „Acțiunea AUR are drept scop oprirea politicii antinaționale promovată de coaliția PSD-PNL și eliminarea actelor normative promovate de guvernele conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu prin care sunt amenințate cu falimentul mii de companii românești din construcții și agricultură”, au anunțat cei din AUR.

De asemenea, Alianța cere sprijin din partea tuturor forțelor politice „care se declară de opoziție față de Guvernul Ciolacu-Ciucă”.