Drepturile minorităților în România: cadru solid, dar și deficiențe văzute de Consiliul Europei

Ultimul raport al Consiliului Europei laudă România pentru protecția asigurată minorităților recunoscute, inclusiv în plan politic și economic, dar „urechează“ atitudinea autorităților pentru unele aspecte.

Raportul Consiliului Europei arată atât plusurile, cât și deficiențele României FOTO Shutterstock

„România are un cadru juridic și de politici solid pentru protecția persoanelor aparținând minorităților naționale. Asociațiile care reprezintă cele 20 de minorități recunoscute beneficiază de sprijin financiar generos pentru protejarea și promovarea culturilor minorităților și au posibilitatea de a participa la luarea deciziilor prin Consiliul Minorităților Naționale și prin locuri rezervate în Parlament“, arată raportul încă de la început.

Cu toate acestea sunt și critici, pe zona de relaționare cu minoritatea romă, precum și cu minoritatea aromână, care nu e recunoscută oficial. „Declarațiile antițigăniste, inclusiv ale politicienilor, și discursul online de incitare la ură au crescut în timpul pandemiei“, se menționează în raport. Nu sunt prezentate exemple clare, fiind doar menționări generale, însă în timpul pandemiei alte rapoarte, cum au fost cele ale Freedom House, au arătat că a existat o percepție negativă după diferite atitudini ale acestei minorități: carantinarea localității Țăndărei sau organizarea unor evenimente (nunți, botezuri sau înmormântări) cu numeroase persoane, în ciuda restricțiilor.

De asemenea, o altă problemă ridicată în raport e faptul că în continuare are loc nerecunoașterea minorității aromâne. Problema recunoașterii minorității aromâne a fost prezentă episodic în spațiul public, însă inclusiv foști politicieni (Puiu Hașotti) sau intelectuali (Șerban Papacostea) cu origini aromâne au precizat că ei sunt în România la ei acasă, nu o minoritate etnică. De altfel, surse din Coaliție au declarat pentru „Adevărul“ că fonduri merg inclusiv pentru comunitatea aromână, chiar dacă nu e recunoscută. În schimb, minoritățile recunoscute primesc fonduri aproape la același nivel cu banii alocați partidelor politice.

Nuanțarea criticilor

Contactat de „Adevărul“, sociologul Alfred Bulai consideră că trebuie nuanțate aceste poziționări critice, România fiind printre statele care nu au o mare problemă cu minoritățile, nici cu străinii. Legat de criticile referitoare la populația romă și „declarațiile antițigănești“ Bulai a punctat: „La nivelul clasei politice, o mare parte are atitudinea corectă față de minoritatea romă. Procentul celor care sar calul la noi e cam la fel ca în Vest, unde sunt declarații împotriva altor minorități. Însă la nivelul populației, lucrurile sunt mai nuanțate și depinde de regiune. Accentele rasiste sunt mai prezente în societate, mai ales în rural, dar nu într-un mod îngrijorător“.

Românii sunt istoric toleranți, mai ales în mediul urban (Alfred Bulai, sociolog)

De asemenea, sociologul susține că nu există o problemă în prezent privind o politică dusă contra aromânilor, în ciuda exprimărilor din raport. „Noi avem personalități uriașe care au fost aromâni, dar ele nici nu au spus vreodată asta, că sunt aromâni. Cei care se autodeclară oficial sunt foarte puțini. Problema nu e că cineva lucrează împotriva lor, ci acel grup etnic trebuie să fie la un număr considerabil, de luat în seamă“, a precizat Bulai, care a subliniat că fiecare grup etnic își poate menține în România standardele și tradiția fără probleme.