Cum ar trebui ales noul premier. Remus Pricopie: „Guvernarea nu poate fi rezultatul unei preferințe personale”
0Rectorul SNSPA atrage atenția cu privire la negocierile din culise privind desemnarea viitorului premier. Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, Remus Pricopie susține că politica nu este matematică, ci negociere, iar guvernarea nu poate fi rezultatul unei simple preferințe personale.
Analistul susține că desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru ar trebui să se afle atât în litera, cât și în spiritul Constituției și că guvernarea nu poate fi rezultatul unei simple preferințe personale.
”Desigur, nu există o formulă „magică” prin care să poată fi identificat instantaneu cel mai potrivit nume pentru funcția de premier. Politica nu este matematică, ci negociere. Există însă ceva la fel de important: un model de gândire coerent, aplicat situației concrete, care să explice de ce o anumită variantă este considerată mai potrivită decât alta. Iar acest lucru contează. Oamenii nu vor doar să afle cine va fi premierul. Vor să înțeleagă de ce acel nume și nu altul”, susține Remus Pricopie.
Rectorul SNSPA explică și care este logica politică, instituțională și constituțională din spatele deciziei.
”În perioada formulei „Nicu și Marcel”, indiferent dacă unii agreau sau nu numele celor doi lideri, exista totuși o justificare clară: liderii principalelor două partide își asumau împreună guvernarea, într-o formulă de coaliție construită pe un echilibru politic de tip 50%–50%, până la alegeri. Exista o logică a reprezentării și a responsabilității împărțite. La fel, și formula guvernamentală din 2025, construită în jurul lui Ilie Bolojan, a avut o logică politică explicită, prezentată public: ideea unei mari coaliții pro-europene și democratice, menită să asigure stabilitatea instituțională și să limiteze ascensiunea forțelor extremiste și pro-ruse. Dincolo de simpatii sau antipatii politice, exista o explicație coerentă privind arhitectura guvernării și obiectivul strategic urmărit”, scrie Remus Pricopie.
El susține că după ruptura formulei convenite în iunie 2025 între PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților întrebarea care se pune este alta. Și anume care este logica pe baza căreia se construiește noul guvern. Profilul viitorului șef al Guvernului depinde fundamental de strategia aleasă:
”Dacă vorbim despre un premier independent, cu autoritate profesională și credibilitate externă, atunci apar anumite criterii și, inevitabil, anumite nume. Dacă vorbim despre un lider politic, logica se schimbă: contează forța parlamentară, capacitatea de negociere, relația cu partidele și legitimitatea electorală. În mod firesc, vor rezulta alte profiluri și alte opțiuni. Problema nu este, așadar, doar numele viitorului premier. Problema este dacă există un model clar de construcție politică și instituțională pe care cetățenii să îl poată înțelege, analiza și, eventual, accepta – chiar dacă nu sunt de acord cu toate detaliile.
Pentru că, în absența unei logici coerente și explicite, riscul este ca spațiul public să rămână în aceeași ceață politică în care pare să se afle de mai multe săptămâni: multe nume, multe zvonuri, multe negocieri, dar prea puțină claritate despre direcția reală a guvernării”, își încheie comentariul Remus Pricopie.
Președintele Nicușor Dan este așteptat zilele acestea să anunțe un nume de prim-ministru care să formeze un nou guvern, după ce Guvernul lui Ilie Bolojan a căzut prin moțiune de cenzură. Potrivit unor surse politice, pe lista președintelui sunt trei nume pentru funcția de prim-ministru: consilierul său onorific, Eugen Tomac, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare și un alt consilier prezidențial, Radu Burnete.