Video Ce spune Bolojan despre posibilitatea de a fi renominalizat premier. Critici la adresa PSD: „De trei săptămâni a intrat în boscheți”
0Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat miercuri, 27 mai, că ideea unui guvern tehnocrat a fost discutată după căderea guvernului, dar el crede că unui premier tehnocrat i-ar fi foarte greu să conducă eficient fără sprijin politic clar în Parlament. De asemenea, spune că PNL ar putea să-l susțină din nou pentru funcția de premier, dacă va fi nevoie.
Invitat la DigiFM, Bolojan a fost întrebat despre discuțiile pe care le-a purtat cu președintele Nicușor Dan la Cotroceni.
„Pot să vă confirm că, după moțiunea de cenzură, am mai avut mai multe discuții cu domnul președinte, în care, sigur, în afară de problemele care țin de aspectele curente, am discutat și despre programul SAFE, un program important pe care sperăm să-l putem închide până la sfârșitul acestei săptămâni din toate punctele de vedere.
S-a semnat atât contractul de finanțare cu România, dar trebuie să semnăm și contractele individuale, în așa fel încât să închidem programul atât pe componenta de armament, cât și pe cea de infrastructură duală, capetele de autostradă dinspre Moldova și Ucraina, în afară de PNRR, pentru că este un alt proiect foarte important.
Am discutat și despre aspectele care țin de contextul politic și despre noul Guvern, dar nu există, în momentul de față, o concluzie a acestor discuții”, a precizat acesta.
Acesta spune că au existat divergențe între el și președinte, însă „fiecare și-a prezentat perspectiva, am spus care sunt datele pe care le are PNL, care este contextul în care suntem, iar discuția de bază a fost cea cu reprezentanții partidelor politice. Discuția în care am fost alături de încă patru colegi a fost oficială.”
Ilie Bolojan spune că actuala criză politică ar trebui rezolvată cât mai repede, deoarece un guvern interimar are puteri limitate și nu poate guverna eficient pe termen lung. El avertizează că, în perioada vacanței parlamentare, executivul nu va putea adopta ordonanțe de urgență, ceea ce ar îngreuna rezolvarea unor probleme administrative și legislative urgente.
Ce spune Bolojan despre varianta unui premier tehnocrat
Premierul adaugă că nu s-au discutat la Cotroceni nume concrete pentru funcția de premier, dar varianta unui guvern tehnocrat există.
„Sigur că domnul președinte, când va avea soluția, o va comunica așa cum consideră de cuviință. Sau o va comunica public, sau va avea încă o rundă de discuții. Dar ce vă pot confirma, pentru că am văzut tot felul de nume care sunt avansate, nu s-a discutat despre niciun nume explicit, asta vă pot confirma.
Un astfel de guvern este una dintre variantele care au fost avansate. De ce? Pentru că, în condiții normale, după ce Partidul Social Democrat a dărâmat guvernul din care a făcut parte, făcând practic o majoritate parlamentară cu AUR, ar fi trebuit să-și asume răspunderea și să revendice funcția de premier. Dar nu au acest curaj și nici această răspundere.
În situația actuală, în care PSD a dezertat de la răspundere, un guvern tehnocrat este una dintre posibilitățile discutate. Totuși, după experiența mea de aproape un an ca premier, cred că este greu ca un premier tehnocrat să poată performa.”
„De trei săptămâni, PSD-ul a intrat prin boscheți”
El consideră că un astfel de executiv ar guverna greu fără sprijin politic solid și acuză PSD că a provocat criza politică fără să-și asume responsabilitatea guvernării:
„PSD, după ce a dărâmat guvernul iresponsabil, de trei săptămâni a intrat prin boscheți, nu vine cu o propunere. Ar fi trebuit să se ducă cu propunerea, după marea consultare a PSD-ului, cu o propunere asumată. Nu au făcut asta, dovadă că fug de răspundere. Rămâne de văzut ce face domnul președinte”.
Întrebat dacă PNL va vota un guvern tehnocrat, premierul a spus că „va trebui să vedem care este premierul propus, care este programul acestui guvern, ce vrea să facă, care sunt miniștrii de bază”.
„Dacă sunt niște miniștri, o formulă de surogate ale PSD-ului, cu siguranță nu vom vota un astfel de guvern. Sau dacă e un program de guvernare care nu se bazează pe realitățile noastre, pe problemele pe care le are România și nu vine cu soluții la problemele pe care le are țara.
În momentul în care vom vedea o propunere, o vom discuta la modul serios. V-am spus care sunt mizele.”
Ilie Bolojan spune că nu exclude varianta unui premier de la PSD, însă critică partidul pentru că a dat jos guvernul și apoi nu a venit cu o propunere clară de premier sau de majoritate. El afirmă că social-democrații evită să-și asume responsabilitatea guvernării și spune că decizia finală privind nominalizarea unui premier îi aparține președintelui Nicușor Dan.
„PNL ar putea susține inclusiv un premier ca mine”
Întrebat dacă ar accepta să fie renominalizat pentru funcția de premier, Ilie Bolojan a răspuns că este doar o variantă secundară, care ar putea fi luată în calcul dacă PSD nu reușește să formeze un guvern după moțiunea de cenzură.
„Trebuie să discutăm foarte deschis lucrurile. Astăzi, după moțiunea de cenzură, am constatat că PSD a fost capabil să facă o majoritate, e adevărat, cu AUR și de aceea răspunderea este la ei să facă un guvern.
Având în vedere această situație, dacă nu pot proba acest lucru sau dacă nu ar trece un guvern, sigur că ar trebui căutate și alte variante. Și PNL este un partid responsabil, care a dovedit anul trecut, într-o situație foarte dificilă, în care nu s-a înghesuit nimeni să fie premierul României, știind că nu are de luat decizii bune sau foarte bune, ci doar decizii dificile, că am analizat cât se poate de serios o astfel de angajare. Da, asta este o variantă secundară.”
Acesta a adăugat că, dacă este cazul, PNL ar putea să-l susțină din nou pentru funcția de premier, dacă va fi nevoie.
„Dacă este cazul, Partidul Național Liberal ar putea susține inclusiv un premier ca mine. Dar astăzi s-a dovedit că o astfel de ipoteză nu are o majoritate parlamentară, pentru că altfel partidele care au rămas în actuala coaliție ar fi reușit să reziste moțiunii de cenzură. Asta este aritmetica parlamentară.
O astfel de ipoteză nu a fost discutată cu Nicușor Dan, pentru că nu este prima variantă luată în calcul, ci una de ultimă instanță.”
Ilie Bolojan neagă că ar exista o ruptură între el și Nicușor Dan și spune că au colaborat normal și instituțional pe tot parcursul mandatului. El afirmă că nu au existat reproșuri sau tensiuni personale în discuțiile dintre ei, iar întâlnirile s-au concentrat pe subiecte oficiale și administrative.
Despre noua lege a salarizării
Întrebat de ce noua lege a salarizării prevede creșteri pentru demnitari și unele categorii profesionale, în timp ce mulți angajați de la baza sistemului primesc majorări mai mici sau deloc, Bolojan a spus că această lege „reprezintă un angajament al României în PNRR”.
„Trebuie să discutăm atât problemele de formă, cât și cele de fond. Ce trebuie să știe toți ascultătorii este că această lege a salarizării reprezintă un angajament al României în PNRR și de adoptarea ei depinde absorbția a peste 770 de milioane de euro.
Dacă până în toamnă legea va fi adoptată, România va primi acești bani. Dacă nu, îi va pierde, pentru că sunt granturi.”
Premierul interimar spune că „Guvernele ar fi trebuit să vină cu această lege de mai mult timp, dar nu au făcut-o”.
„În primul rând, este responsabilitatea Ministerului Muncii, care trebuia să promoveze legea. Procesul s-a întârziat foarte mult din cauza a două probleme importante.
Prima este capacitatea reală a țării de a majora salariile. Comisia Europeană și noi recunoaștem că, de-a lungul anilor, legea salarizării a fost modificată de foarte multe ori, fiecare categorie profesională încercând să obțină sporuri și avantaje. S-au creat dezechilibre foarte mari, în care oameni cu responsabilități similare sunt plătiți foarte diferit în funcție de instituția unde lucrează.”
Ilie Bolojan spune că actualul sistem de salarizare din sectorul public a creat mari inechități, cu sporuri foarte diferite între angajați aflați în situații similare, iar noua lege ar trebui să uniformizeze aceste diferențe.
El afirmă și că România are o capacitate bugetară limitată, deoarece încasează puțini bani la buget comparativ cu media europeană, dar cheltuie o parte foarte mare din acești bani pe salariile bugetarilor, ceea ce face dificilă o creștere semnificativă a fondului total de salarii.
„Este adevărat că majorările de taxe și impozite i-au afectat pe toți cetățeni”
Ilie Bolojan recunoaște că „majorările de taxe și impozite i-au afectat pe toți cetățenii”, și că „discuția despre sistemul public ignoră adesea milioane de oameni care lucrează în mediul privat și pentru care creșterea veniturilor este mult mai dificilă”.
„Eu am încercat întotdeauna să țin cont de acești oameni, pentru că ei susțin România prin taxele și impozitele pe care le plătesc. Din acești bani, cei aflați în funcții publice pot face lucruri mai bune sau mai rele.
În ceea ce privește reducerea cheltuielilor bugetare, dacă ne aducem aminte, s-au luat și măsuri în această direcție și este pentru prima dată când avem scăderi ale cheltuielilor lună de lună la bugetul de stat.”
Acesta mai spune că statul nu poate reduce cheltuielile fără restructurări în instituțiile unde există prea mult personal și susține că majorările salariale sunt posibile doar dacă crește productivitatea și numărul oamenilor activi în economie.
El afirmă că România are un spațiu bugetar limitat pentru creșteri de salarii, astfel că reforma administrației și eficientizarea aparatului public sunt necesare.
„În ceea ce privește demnitarii, ei fac parte din piramida funcțiilor publice. Poate sunt prea mulți, iar reducerea numărului de parlamentari ar reduce cheltuielile fără să afecteze democrația. Dar salarizarea lor pe o anumită scară este inevitabilă.
Eu nu fac politică pentru salariu, dar înțeleg nemulțumirea oamenilor. Tocmai de aceea l-am mandatat pe ministrul Dragoș Pîslaru ca, în negocierile cu Comisia Europeană, să încerce eșalonarea pe mai mulți ani a creșterilor salariale pentru demnitari, pentru că România are alte urgențe mai importante.”
Despre scandalul reactoarelor de la Doicești
Ilie Bolojan spune că proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești are probleme serioase de implementare și riscă să consume sute de milioane de dolari fără rezultate concrete.
„Am mai explicat acest lucru. Faptul că unul dintre proiectele susținute de Nuclearelectrica, cum este cel de la Doicești, pare să se îndrepte spre o situație în care vom constata că am alocat sume mari de bani fără rezultate concrete nu are nicio legătură cu parteneriatul strategic cu Statele Unite sau cu transferul de tehnologii noi către România.
Am dat și exemplul centralei de la Iernut, un proiect început de 10 ani și care încă nu este finalizat din cauza managementului defectuos și a problemelor cu firmele implicate. În final, Romgaz a trebuit să preia direct proiectul pentru a-l duce la capăt.
La Doicești există trei planuri diferite: parteneriatul strategic cu SUA, tehnologia nouă care ar putea fi folosită și proiectul concret în sine. Primele două nu sunt puse sub semnul întrebării. Problemele apar la implementarea proiectului.”
Acesta spune că s-au investit peste 240 de milioane de dolari fără finanțare clară pentru continuare, compania parteneră ar avea dificultăți financiare, iar terenul a fost cumpărat scump și are probleme de amplasament. Din acest motiv, proiectul ridică mari semne de întrebare.
Bolojan critică și companiile de stat din energie pentru că nu folosesc miliardele de euro disponibile pentru investiții și afirmă că mulți directori nu sunt evaluați după realizarea proiectelor, ceea ce duce la întârzieri, lipsă de investiții și prețuri mari la energie.
„Vă rog să vă gândiți că avem 7,7 miliarde de euro pentru energie din Fondul de Modernizare, bani care stau în conturile noastre. Este o sumă aproape cât PNRR-ul pe un an. Ținem acești bani în conturi pentru că nu suntem în stare să-i cheltuim, întrucât companiile de stat din energie, care au primit proiecte de peste 2 miliarde de euro, nu le realizează.
Știți de ce nu le fac? Pentru că în contractele de mandat ale directorilor nu există clauze care să lege performanța lor de realizarea investițiilor. De ce să faci investiții și să-ți complici viața cu licitații, contracte, lucrări, probleme tehnice și garanții, dacă poți să faci profituri oricum, pentru că activezi într-un sector monopolist?”
El afirmă și că nu au existat presiuni din partea Statele Unite pentru cumpărarea de gaz lichefiat, subliniind însă că Europa are nevoie de surse alternative de energie, iar România este într-o poziție avantajoasă datorită resurselor proprii și celor din Marea Neagră.
Bolojan nu mai are încredere în PSD
La finalul interviului, premierul a fost întrebat cine este persoana pe care n-o mai crede deloc în politica românească?
„Nu mă apuc să dau nume, dar unul dintre lucrurile care m-au surprins în aceste luni a fost lipsa de responsabilitate, în special la oameni din conducerea PSD.
Te întâlnești cu oameni într-o încăpere, stabilești anumite lucruri și apoi, în câteva minute, apar în presă informații total diferite, transmise pe surse chiar din interior. Seara, poziționările sunt din nou diferite, atacurile continuă, minciunile continuă fără nicio rezervă, iar a doua zi oamenii se comportă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. În asemenea condiții nu poți construi încredere.
Dacă noi, cei din politică, nu reușim să construim relații bazate pe încredere și seriozitate, nici cetățenii nu își vor recâștiga încrederea în politică.”
Acesta spune că a fost surprins de lipsa de responsabilitate și de minciunile din politica românească, afirmând că unii politicieni promit lucruri și apoi spun exact contrariul fără nicio problemă.
De asemenea, a fost întrebat ce fel de lider este Nicușor Dan și ce îl diferențiază de el în stilul de conducere.
„Fiecare om aflat într-o funcție de conducere este rezultatul experienței sale și are propriul stil. Unii au condus administrații cu majorități stabile și au avut un stil mai direct.
Nu există un stil perfect de management. O societate aflată în criză are nevoie de un anumit tip de conducere, una stabilizată are nevoie de alt tip de management, iar apoi lucrurile trebuie rafinate. Nu există o rețetă magică.
În această perioadă, eu am fost nevoit să fiu un manager de criză. Nu era vorba de rigiditate sau inflexibilitate, ci de faptul că trebuiau luate decizii dificile și duse până la capăt. Dacă aș fi fost atât de inflexibil cum spun unii, nu aș fi acceptat multe compromisuri care au deblocat situații.
Când ai ceva de făcut, trebuie să ai perseverența de a trece peste obstacole și de a duce lucrurile până la capăt. Asta am învățat în anii de administrație.”
„Cele mai mari probleme sunt în zona energiei”
Premierul a fost întrebat și dacă, după ce a ajuns la conducere și a văzut cum funcționează instituțiile statului, a descoperit probleme mai grave decât se aștepta.
„Cele mai mari probleme cred că sunt în zona energiei, sincer. Acolo sunt foarte mulți bani și companiile publice fac practic regulile. Trei companii publice produc aproximativ 60% din energia României, una reglementează piața și alta transportă energia.
Neregulile din acest sector au un impact uriaș asupra competitivității economiei românești, pentru că prețul energiei și costul forței de muncă influențează direct firmele românești.
Din punctul meu de vedere, aici au fost cele mai mari probleme. Dar aproape toate instituțiile pe care le-am analizat aveau spații mari de îmbunătățire. România se poate schimba foarte mult cu o guvernare bună, doar că este greu să faci reforme când ceilalți te sabotează permanent.”