Video Remus Pricopie la „Interviurile Adevărul”: De ce nu poate fi desemnat din nou Ilie Bolojan premier
0Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, vorbește luni, 18 mai, de la ora 11.00, la Interviurile „Adevărul”, despre criza politică și consultările de la Palatul Cotroceni. Acesta a explicat și de ce Ilie Bolojan nu poate fi renumit imediat premier, invocând o decizie a Curții Constituționale.
Reproșurile aduse președintelui din ultimele luni
Rectorul SNSPA afirmă că lui Nicușor Dan i s-a reproșat în ultimele șase săptămâni că nu a „pus PSD-ul la punct” și că a permis social-democraților să depună o moțiune de cenzură.
„Sigur că rolul președintelui este de mediator și, dacă are capacitatea să evite astfel de conflicte, este bine. Dar dacă mandatul său ajunge să fie asociat prea mult cu PSD-ul, atunci i se pune o ștampilă pe care nimeni nu i-o mai poate lua.
Pe de altă parte, nici PSD-ul nu cred că își dorește cu adevărat funcția de prim-ministru, chiar dacă astăzi a spus explicit că și-o asumă.”
Acesta afirmă că PSD încearcă să se repoziționeze după moțiunea de cenzură, pe care o consideră o mișcare politică riscantă.
El afirmă că Ilie Bolojan încearcă să capitalizeze politic din poziția de opoziție, dar avertizează că atât PNL, cât și Bolojan ar putea suporta costuri politice dacă vor fi percepuți ca blocând formarea unei soluții de guvernare.
„Traian Băsescu spunea săptămâna trecută că în politică totul se plătește. Este un politician cu experiență și are dreptate”.
Tehnocrații din lista președintelui
Luni, surse politice declarau pentru „Adevărul” că Delia Velculescu, director în cadrul FMI, Radu Burnete, consilier prezidențial, și Eugen Tomac, eurodeputat și consilier onorific al președintelui, sunt cele trei variante de prim-ministru discutate informal la Cotroceni.
Referitor la aceste variante, Remus Pricopie afirmă că un premier tehnocrat trebuie să aibă nu doar expertiză profesională, ci și capacitatea de a gestiona relațiile politice.
„Tehnocratul este o persoană care are experiență strict în zona tehnică, fără valențe politice trecute sau prezente în activitatea sa. De exemplu, doamna Delia Velculescu este un tehnocrat. Domnul Radu Burnete este un tehnocrat.
Domnul Eugen Tomac poate fi un politician cu profil tehnocratizat, dar nu poți spune că este un tehnocrat. Are activitate politică, s-a luptat politic cu oamenii de la masă. Asta nu înseamnă că, de exemplu, Eugen Tomac sau Cristian Diaconescu n-ar putea să fie independenți cu experiență politică, dar care astăzi nu se poziționează de o parte sau de alta.”
Pricopie: „Doamna Velculescu nu se află pentru prima dată în spațiul public”
Ulterior, acesta a declarat că fiecare propunere are propriile avantaje și dezavantaje.
„Doamna Velculescu nu se află pentru prima dată în spațiul public. Cred că s-a mai discutat anul trecut despre domnia sa și despre misiunile sale internaționale. Evident că un om cu un asemenea profil, lucrând cu guverne diverse, instituții internaționale și miniștri de finanțe, are un profil foarte interesant.
Ce nu are doamna Velculescu este exact această interacțiune de lungă durată cu politicienii din România. Spectrul politic românesc nu ai cum să îl cunoști de la 6.000 km distanță. Problema economică este una dintre problemele României, dar eu cred că principala problemă este tensiunea politică dintre actorii principali.”
El spune că Radu Burnete are mai puțină experiență politică, în timp ce Eugen Tomac și Cristian Diaconescu au avantajul unei componente politice și tehnocrate.
Pricopie respinge ideea că premierul ar trebui să fie obligatoriu economist, afirmând că politica nu înseamnă doar macroeconomie, ci și negociere între actori politici și gestionarea componentelor sociale, de securitate și de mediu.
„Îmi aduc aminte când eram în guvern, ministru al Educației și Cercetării, tehnocrat, nu făceam parte din niciun partid.
La un moment dat vine ministrul de Finanțe, cred că era ministrul delegat pentru buget, cred că era Liviu Voinea, și spune: «Domnule prim-ministru... (n.r. la acea vreme fiind Victor Ponta) Vă rog să îmi permiteți să prezint situația macroeconomică.» O prezintă: totul excepțional.
La care Victor Ponta, cinic, spune — vorbim de 2014: «Liviu, parcă am retrăit o ședință de guvern din 2004, când tot la fel Ministerul de Finanțe a zis că arătăm macroeconomic excepțional și Adrian Năstase a pierdut alegerile prezidențiale»”
„Alegătorul trebuie să știe cine conduce și cu ce soluții vine”
Remus Pricopie mai avertizează că lipsa unei formule clare de guvernare poate avantaja electoral PSD, așa cum s-a întâmplat în 2016.
„Dacă nu clarificăm cât mai repede formula de guvernare politică, s-ar putea să repetăm situația din 2016, când PSD, aflat oarecum la guvernare, dar transmițând public mesaje de opoziție, a câștigat alegerile parlamentare din decembrie 2016.
Dacă nu mă înșel, cu 43%, iar apoi, prin migrație post-alegeri și alte tehnici parlamentare, a ajuns să aibă peste 50%, fără probleme. Eu revin: alegătorul trebuie să știe cine conduce și cu ce soluții vine.”
El susține că PSD, PNL și USR trebuie să revină la negocieri pentru formarea unei majorități, iar varianta unui premier tehnocrat ar trebui să fie doar temporară.
Despre posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie candidatul PNL la prezidențiale
Referitor la discuțiile privind o posibilă candidatură a lui Ilie Bolojan din partea PNL la Cotroceni, Remus Pricopie a declarat că „este prea devreme” pentru astfel de discuții.
„Orice om politic serios, care este și lider de partid, poate ajunge la un moment dat într-o competiție prezidențială. Deocamdată, cred că este prea devreme. Am mai avut candidați lansați cu ani de zile înaintea votului efectiv și știm ce rezultate au avut.”
Acesta spune că alegerile anticipate sunt puțin probabile în România, deoarece parlamentarii nu sunt dispuși să voteze pentru încetarea propriului mandat fără garanția că vor obține un nou loc eligibil în Parlament.
„În ceea ce privește suspendarea, am avut două suspendări, iar istoria ne-a arătat că ambele au fost eșecuri și catastrofe pentru viața politică românească.
Atâta timp cât președintele nu face lucruri grave, ieșite din comun, precum încălcarea legii sau a Constituției, nu există motive pentru suspendare. Traian Băsescu nu trebuia suspendat nici în 2007, nici în 2012.”
„Când Kremlinul face o declarație, AUR repetă aceeași idee”
Întrebat dacă declarațiile lui George Simion privind disponibilitatea AUR de a intra la guvernare sugerează renunțarea la varianta Călin Georgescu pentru funcția de premier, Remus Pricopie afirmă că partidul „ia decizii nu doar în interiorul propriilor structuri, ci și în funcție de recomandări venite din afara lor”.
„Este vorba despre est. Nu mi-e teamă să spun asta. Când Kremlinul face o declarație la ora 9 dimineața, iar câteva ore mai târziu AUR repetă aceeași idee, ani la rând, atunci este clar că există o problemă. Deși se declară partid suveranist, AUR atacă în fiecare zi suveranitatea statului român.”
Acesta adaugă că Nicușor Dan este singurul care a spus „cu subiect și predicat: nu extremism în Guvernul României”.
Remus Pricopie spune că președintele trebuie să țină cont de majoritățile politice atunci când desemnează un premier, însă poate refuza o propunere dacă invocă motive de securitate națională, așa cum s-a întâmplat în mandatul lui Klaus Iohannis.
„Am avut o propunere de prim-ministru făcută de PSD în perioada lui Liviu Dragnea, o doamnă premier, iar președintele de atunci, Klaus Iohannis, a ieșit public și a spus: «Din motive de securitate națională, declin această propunere».
Deci, iată că și atunci când există o majoritate solidă, președintele poate refuza o propunere, dar trebuie să explice. Curtea Constituțională nu a avut o poziție diferită. Nu mai știu dacă a fost sesizată sau nu. Și aici președintele poate spune că există motive de securitate națională.”
Rectorul SNSPA, despre AUR: „Ceea ce declară astăzi contrazice mâine”
În cadrul interviului, rectorul SNSPA a amintit declarațiile lui George Simion: că AUR este disponibil să intre la guvernare și să negocieze pentru formarea unei majorități, însă liderul formațiunii nu l-a menționat pe Călin Georgescu. Pricopie sugerează că AUR ar putea avea o altă propunere de premier.
Referitor la aceste declarații, rectorul SNSPA a declarat că „este stilul AUR”.
„Aș vrea să insistăm un pic pe acest subiect. Călin Georgescu, nu știu dacă a fost propus sau nu astăzi la consultările de la Palatul Cotroceni, dar este totuși o persoană urmărită penal pentru promovarea și încălcarea legislației privind antisemitismul, extremismul, promovarea legionarismului și a Gărzii de Fier.”
Acesta îl critică pe Călin Georgescu pentru declarațiile privind Garda de Fier și afirmă că este îngrijorătoare lipsa de reacție a instituțiilor statului față de promovarea sa de către AUR. Pricopie susține că nu este vorba despre o opinie izolată, ci despre o poziție care pare asumată la nivelul partidului.
„Eu cred că, dacă nu reacționăm la astfel de lucruri, o să ne trezim într-o bună zi, așa cum era să ne trezim în 2024, cu o alterare gravă a instituțiilor democratice românești.”
Rectorul mai susține că partidul AUR se contrazice în declarații.
„Până acum câteva zile spuneau «nu cu PSD, nu cu nimeni, doar noi», pentru că numai ei ar avea soluția pentru a scoate România din criză. A doua zi spun altceva. Lipsa de predictibilitate, de coerență și de seriozitate a acestui partid este foarte bine cunoscută. Ceea ce declară astăzi contrazice mâine”.
Reacții la sondajul INSCOP privind intenția de vot
Referitor la sondajul INSCOP de luni privind intenția de vot care arată că AUR rămâne pe primul loc, însă PNL crește în topul preferințelor, Remus Pricopie spune că „cercetările făcute în perioade de emoție maximă uneori înregistrează abateri față de situația reală de vot.”
„Și mai este ceva: trebuie văzut câți români nu au răspuns. Noi avem, spre deosebire de alte țări, un număr mare de români tăcuți.
Nu se pronunță când intră în eșantioanele sondajelor, nu se pronunță la alegerile locale, unde absenteismul este mare, nu se pronunță nici la parlamentare sau în primul tur al prezidențialelor, dar vin masiv în turul al doilea.”
Aceasta adaugă că în România există un număr mare de alegători care nu participă constant la vot sau nu răspund în sondaje, dar care se mobilizează în momente considerate critice, în special pentru a împiedica ajungerea extremismului la putere.
El subliniază că diferența mare de prezență dintre alegerile parlamentare și turul al doilea al prezidențialelor arată existența acestui electorat mobilizat în situații decisive.
Remus Pricopie explică de ce Ilie Bolojan nu poate fi renumit imediat premier
La consultările de la Cotroceni, Nicușor Dan le transmite partidelor trei întrebări: ce majoritate parlamentară propun, dacă susțin un guvern politic complet sau unul minoritar și dacă acceptă varianta unui guvern/premier tehnocrat.
Remus Pricopie spune că este firesc ca președintele să întrebe partidele dacă susțin varianta unui premier tehnocrat sau politic, deoarece fără o majoritate parlamentară toate scenariile rămân ipotetice.
„Iar celelalte două întrebări, la fel, sunt legate una de cealaltă, pentru că, în cazul în care există propuneri concrete pentru un premier politic, atunci partidele trebuie să facă aceste propuneri.
Acesta este locul în care se înaintează propunerile la consultări, conform Constituției. Și cum PSD-ul spusese și public înainte că nu exclude și varianta tehnocrată sau independentă, era firesc ca președintele să adreseze aceste întrebări”.
De asemenea, acesta consideră „interesant că am ajuns să comentăm situații care s-au întâmplat și care au fost validate de Curtea Constituțională într-un sens sau în altul”.
Remus Pricopie a amintit de criza politică din 2020–2021, când fostul președinte Klaus Iohannis l-a desemnat din nou premier pe Ludovic Orban după ce guvernul său fusese demis prin moțiune de cenzură.
„În urmă cu ceva timp au fost două propuneri de premier: Ludovic Orban și Remus Pricopie. În baza acestei propuneri, Curtea Constituțională a tras concluzia că nu poți renumi un premier care tocmai ce a fost dat jos printr-o moțiune de cenzură, pentru că e ca și cum ai provoca Parlamentul, care tocmai a demis guvernul condus de premierul respectiv, să-l mai pice o dată, ceea ce ar conduce la instabilitate.”
Așadar, acesta subliniază că decizia CCR, „chiar dacă unii încearcă să o interpreteze, este clară. Mai exact, nominalizarea lui Ludovic Orban, nu a lui Remus Pricopie, a fost considerată neconstituțională.”
„La vremea respectivă era aceeași situație. Se încerca identificarea unei formule neutre, care să nu irite foarte tare și să aducă la masă mai mulți lideri politici. Nu s-a mers pe varianta aceasta și s-a forțat până la urmă o majoritate de dreapta care n-a rezistat în Parlament. Istoria o știm.”
Remus Pricopie spune că Nicușor Dan nu a respins ideea ca Ilie Bolojan să fie premier în general, ci doar a explicat că, după moțiunea de cenzură și decizia Curții Constituționale, acesta nu poate fi renumit imediat în aceeași formulă guvernamentală.
Pricopie subliniază că Bolojan ar putea fi propus într-un alt context politic și afirmă că, în mod normal, funcția de premier ar trebui ocupată de un politician validat prin vot, nu de un tehnocrat, varianta independentă fiind una excepțională.
Criza politică a fost generată moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan depusă de către PSD și AUR , adoptată cu 281 de voturi „pentru”, din 288 de parlamentari prezenți.
Imediat după moțiune, PNL a anunțat că va trece în opoziție, Bolojan adăugând că PSD „a dinamitat coaliția de guvernare, a folosit minciuna ca una din principalele arme politice, a tras frâna de mână la proiectele de reformă și asta este o decizie fără echivoc.”
În prezent, președintele Nicușor Dan organizează, la Palatul Cotroceni, o rundă amplă de consultări cu partidele parlamentare, în vederea desemnării candidatului pentru funcția de prim‑ministru.
Duminică, PNL a anunțat delegația care va merge la consultări: Ilie Bolojan, Dan Motreanu, Cătălin Predoiu, Ciprian Ciucu și Adrian Veștea. USR a transmis că își coordonează pozițiile cu PNL nu vor susține o formulă de guvernare în care se regăsește PSD.
Delegația PSD este formată din Sorin Grindeanu, secretarul general al partidului Claudiu Manda, fostul vicepremier Marian Neacșu, strategul partidului, și președintele CJ Dâmbovița Corneliu Ștefan, președintele CJ Suceava Gheorghe Șoldan și , președintele CJ Olt, Marius Oprescu.
UDMR merge la Cotroceni cu o echipă formată din: Kelemen Hunor, Miklós Zoltan, Túrós Lorand, Tánczos Barna și Cseke Attila. Liderul partidului,
Kelemen Hunor, a transmis vineri că formațiunea îşi dorește să participe la guvernare după alegeri, însă nu exclude varianta opoziției, pe care nu o consideră o amenințare pentru partid.
AUR a fost reprezentată de George Simion, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu. Partidul a anunțat duminică că președintele trebuie să respecte procedura constituțională și să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru doar după finalizarea consultărilor:
Diana Șoșoacă, lidera SOS România, a anunțat, într-un mesaj video, că va întreba românii dacă partidul ar trebui să participe la consultările de la Cotroceni.
Șoșoacă afirmă că nici ea, nici SOS România nu îl recunosc pe Nicușor Dan ca președinte, însă subliniază că Administrația Prezidențială reprezintă poporul român, indiferent cine ocupă funcția de șef al statului.