PNL, creștere a intenției de vot în ultimul sondaj INSCOP. Ce scor înregistrează PSD și AUR | SONDAJ
0Aproape 40% dintre români spun că ar vota cu AUR dacă ar avea loc alegeri parlamentare duminica viitoare, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research. De asemenea, PNL a înregistrat o creștere semnificativă în ce privește intenția de vot.

Raportat la respondenții care au exprimat o preferință pentru un partid din listă, indiferent dacă spun sau nu că vor merge sigur la vot (77,4% din totalul eșantionului), 38% au răspuns că ar vota cu AUR.
De asemenea, 20,3% spun că ar vota cu PNL, 17,5% cu PSD, iar 10% cu USR. Cu UDMR ar vota 5% dintre români, 2,9% cu SOS România, 2,5% cu SENS, 1,9% cu POT, iar 0.9% spun că ar vota cu un candidat independent.
Nu în ultimul rând, 0,9% spun că ar vota cu alt partid.
Dintre respondenții care au exprimat o opțiune de vot și au spus că ar merge sigur la urne (57,9% din totalul eșantionului):
- 41,4% ar vota cu AUR (față de 38,3% în aprilie);
- 21,9% cu PNL (16,9% în aprilie);
- 13,3% cu PSD (16,6% în aprilie);
- 10,8% cu USR (14,4% în aprilie);
- 3,4% cu UDMR (3% în aprilie);
- 3,1% cu SOS România (1,4% în aprilie);
- 2,3% cu SENS (2,2% în aprilie);
- 1,7% cu POT (4,5% în aprilie).
Potrivit sondajului, întrebați pe o scară de la 1 la 10 cât de sigur este că vor merge la vot, unde 1 înseamnă „sigur nu”, iar 10 „sigur da”, românii au răspuns astfel:
- 15,2% au ales 1;
- 0,5% au ales 2;
- 0,4% au ales 3;
- 0,3% au ales 4;
- 3,6% au ales 5;
- 1,2% au ales 6;
- 2,4% au ales 7;
- 4,4% au ales 8;
- 3,1% au ales 9;
- 67,4% au ales 10, ceea ce înseamnă că sunt siguri că vor merge la vot;
- 1,5% au spus că nu știu sau nu au răspuns.



Remus Ștefureac: „AUR rămâne principalul partid din România în intenția de vot”
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefurea, declară că sondajul realizat după moțiunea de cenzură „arată câteva modificări importante în intenția de vot a românilor pentru partidele politice”.
„AUR rămâne principalul partid din România în intenția de vot, relativ stabil în banda 38-41% (variație în funcție de gradul de mobilizare al votanților). O schimbare majoră se observă în ceea ce privește locul doi.
În premieră în ultimii șase ani, PNL trece în fața PSD cu un scor de 20-22% (în creștere cu cinci procente comparativ cu luna anterioară), în timp ce PSD cade pe locul 3, cu o pierdere importantă, înregistrând un scor de 13-17% (scădere de trei procente față de aprilie)”, declară acesta.
Remus Ștefureac spune că PNL a crescut semnificativ în sondaje după moțiunea de cenzură, pe fondul popularității tot mai mari a premierului Ilie Bolojan și al polarizării societății. În același timp, USR este în scădere, în timp ce UDMR rămâne stabilă.
Totuși, directorul INSCOP subliniază că marile blocuri politice nu și-au modificat radical susținerea electorală între aprilie și mai: alianța AUR–SOS–POT rămâne dominantă, blocul PNL–USR crește ușor, iar PSD pierde câteva procente.
Comparativ cu anul trecut, AUR, PSD și UDMR sunt aproape la aceleași niveluri, în timp ce PNL câștigă aproximativ patru procente, iar USR pierde două.
Sondajul a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte din România. Eșantionul este reprezentativ pentru populația neinstituționalizată după criterii socio-demografice precum sexul, vârsta și ocupația. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Sondaj CURS: 32% dintre români ar vota cu AUR
Un sondaj CURS realizat în perioada 1–14 mai 2026 și publicat duminică, 17 mai, arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 32% dintre români ar vota cu AUR. Cu PSD ar vota 24% dintre respondenți, 20% cu PNL, 10% cu USR, 5% cu UDMR și 4% cu PNRR–Piedone.
Cum ar vota românii dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare. Diferența care desparte PSD de PNLDoar 3% dintre alegători spun că ar vota cu SOS România, iar 2% cu alt partid.
„Rezultatele indică o competiţie relativ stabilă între principalele partide, cu AUR în poziţie de lider şi cu o diferenţă clară faţă de restul competitorilor”, notează sursa citată.
De asemenea, 56% dintre respondenți cred că România are nevoie de alegeri anticipate, în timp ce 41% se opun acestei soluții. Rezultatul indică, potrivit autorilor cercetării, „existenţa unei presiuni publice importante pentru schimbarea actualei configuraţii politice”.























































