România merge pe urmele Greciei, la numai jumătate de an de guvernare PSD

Investiţiile sunt la cel mic nivel din ultimii zece ani, cheltuielile cu salariile şi asistenţa socială se majorează susţinut, încasările la buget nici măcar nu se apropie de cele de anul trecut, nicidecum de proiecţia lor pentru acest an, iar absorbţia de fonduri europene este foarte slabă. Pare similar cu situaţia Greciei din anii 2007-2008? Analiştii sunt de părere că da.

Prima jumătate a acestui an a fost sumbră pentru execuţia bugetară. Deficitul ţării s-a majorat la 0,77%, adică 6,3 miliarde lei, o creştere de 63% faţă de primele şase luni ale anului trecut, când s-a situat la 3,9 miliarde lei. Evoluţia indicatorilor care alcătuiesc acest deficit îi face şi pe analişti să compare situaţia actuală a ţării cu cea a Greciei în timpul crizei economice.

Nu zic că suntem în aceeaşi situaţie ca a Greciei, dar este momentul în care nu ne mai putem juca cu declaraţii pe la televizor. Mircea Coşea Profesor de economie

„Ai în plus cheltuieli mari cu personal, cu creşteri de salarii, cu asistenţa socială, ai investiţii mici, ai atragere la buget sub nivel. Asta este o situaţie, pentru cine vrea să compare cifrele, aproape identică cu Grecia din 2007-2008. Nu zic că suntem în aceeaşi situaţie ca a Greciei, dar este momentul în care nu ne mai putem juca cu declaraţii pe la televizor”, a spus, pentru „Adevărul”, profesorul de economie Mircea Coşea.

Poate părea un scenariu apocaliptic, dar de aceeaşi părere este şi vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Vasile Bar, care a atras atenţia că după creşterea salariilor din sectorul public, România riscă să ajungă în situaţia Greciei, mediul de afaceri neputând susţine aceste majorări. „Creşterea alarmantă a cheltuielilor în sectorul public ne poate duce în scurt timp să ajungem în situaţia Greciei de acum 5 - 6 ani. Riscurile sunt enorme”, a spus Bar.

Cele mai mari cheltuieli, cu salariile şi pensiile                                 

Cheltuielile bugetare în primele şase luni ale acestui an au fost în sumă de 123,5 miliarde lei, în creştere cu 10%. Însă cea mai mare majorare a venit de la cheltuielile cu personal, de 19,5%, determinate de majorările salariale acordate în acest an şi de creşterea salariului minim la 1.450 de lei. Asta, însă, în condiţiile în care nu a fost implementată încă legea salarizării unitare.  Creşteri au fost şi la cheltuielile cu asistenţa socială, determinate în mare parte de prima majorarea punctului de pensie, de la 1 ianuarie, dar şi de cea de-a doua majorare, de la 1 iulie.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a declarat pentru „Adevărul” că aceste cheltuieli sociale sunt mult peste aşteptări, adică mult peste ce s-a bugetat. „Nu s-au alocat bani, de la bun început, cu bună ştiinţă, la cheltuielile sociale, în special, iar acum este absolut evident”, a spus el, precizând că la rectificarea bugetară va fi nevoie de o realocare masivă de cheltuieli către această zonă, pentru a putea acoperi nevoia de resurse.

Se iau bani de la investiţii

De unde se vor realoca aceşti bani? Tot de la investiţii, zona care „suferă” cel mai mult, consideră Ionuţ Dumitru. Potrivit lui, deşi 2016 a fost minimul ultimilor 10 ani din perspectiva investiţiilor publice, anul acesta stăm şi mai rău. Şi chiar dacă se vor lua sume de la investiţii, ele nu pot fi considerate economii. „Va trebui să facem acele investiţii, ştim cu toţii care este starea infrastructurii”, precizează Dumitru.

Mircea Coşea consideră că Guvernul va reduce investiţiile, „deşi ele sunt deja la un nivel îngrozitor de mic”, tocmai pentru a se ţine de promisiunile făcute.

Potrivit datelor transmise de Finanţe, cheltuielile pentru investiţii au fost de 6 miliarde lei, în primele şase luni, respectiv 0,7% din PIB. O sumă cu 45% mai mică decât în prima jumătate a anului trecut, când investiţiile s-au situat la 11 miliarde lei, respectiv 1,5% din PIB. Asta în condiţiile în care bugetul pe 2017, pe total investiţii, a fost făcut cu o creştere de 33-34% faţă de 2016. „Dacă am aplica acest 34% la cifra de anul trecut, de 11 miliarde, ei ar fi trebuit anul acesta să cheltuie 15 miliarde pe primele şase luni ale anului, la investiţii”, consideră Dumitru.

Veniturile sângerează

O curiozitate asupra căreia Ionuţ Dumitru atrage atenţia este că veniturile nu cresc precum era prognozat, deşi România are o creştere economică solidă. „La venituri bugetare este surprinzător şi inexplicabil cum de veniturile din TVA scad cu 4 şi ceva la sută, în condiţiile în care s-a bugetat creştere şi în condiţiile în care activitatea economică creşte foarte rapid, în special consumul”, spune Dumitru. Potrivit lui, nu reuşim să captăm în încasările bugetare această evoluţie a activităţii economice. „Sunt evoluţii pe care nu le poţi explica, atunci când ai o creştere economică record, te aştepţi măcar să ai o creştere a veniturilor bugetare de aceeaşi amplitudine”, comentează el.

Artificiu la fondurile europene

Nici la atragerea fondurilor europene nu stăm foarte bine. Deşi execuţia bugetară arată o majorare cu 736% a sumelor primite, analiştii atrag atenţia că acesta este numai un artificiu, fiind cuantificate aici şi subvenţiile acordate agricultorilor, care în mod normal nu sunt incluse în buget.

Scenariul pentru finalul de an

Mircea Coşea susţine că ar putea exista o situaţie prin care evoluţia până la finalul anului ar putea fi pozitivă, el precizând că Guvernul se va încadra până la urmă în deficitul de 3%. „Există un trend pozitiv şi el pleacă de la rolul industriei. Altă posibilitate este ca unul sau două procente din PIB să fie obţinute prin agricultură, dar nu e un lucru foarte sigur. În al treilea rând avem o deschidere a fondurilor europene, nu fantastică, dar poate să conducă la ceva, la o creştere a ritmului de dezvoltare a economiei în partea a doua a anului”, precizează Coşea.

Însă, potrivit lui, apar elemente negative şi care ţin de posibilităţi limitate ale economiei, el spunând că nu se poate cere ANAF-ului ca în perioada care a rămas să facă minuni.

„Eu cred că Guvernul se va ţine de promisiunile făcute, în primul rând reducând în continuare investiţiile, deşi ele sunt deja la un nivel îngrozitor de mic. Vor introduce nişte impozite şi taxe mai mici şi mai puţin vizibile. Vor mai fi nişte creşteri de impozite prin contribuţiile la cei cu program parţial. Şi creşte foarte rapid viteza de împrumut. Împrumutul României nu a ajuns la cote periculoase, însă viteza cu care se împrumută este periculoasă”, consideră Coşea.