Firmele care recrutează muncitori străini cer revizuirea proiectului care impune garanții de 200.000 de euro

Firmele care recrutează muncitori străini cer revizuirea proiectului care impune garanții de 200.000 de euro, argumentând că, în forma actuală, riscă să destabilizeze piața recrutării internaționale și să afecteze direct capacitatea companiilor din România de a atrage personal din state non-UE.

Agențiile de recrutare și angajatorii din sectoarele afectate de deficitul de forță de muncă avertizează Guvernul că proiectul de act normativ va afecta direct sectoarele cu cel mai mare deficit de forță de muncă, în special cel al construcțiilor, al transporturilor și HoReCa.

Reprezentanții firmelor de recrutare de muncitori străini solicită autorităților revizuirea proiectului în urma consultării reale cu actorii din piață, astfel încât reglementarea să combată abuzurile fără a bloca activitatea operatorilor care respectă legea.

„Susținem necesitatea reglementării și profesionalizării sectorului, precum și protecția lucrătorilor străini și a angajatorilor. Considerăm că obiectivul comun este un sistem funcțional, transparent și predictibil, care să combată abuzurile fără a bloca operatorii care respectă legea. Cerem interzicerea perceperii de comisioane de la candidați, transparența și responsabilizarea tuturor actorilor implicați. Considerăm necesar un mecanism eficient de control și conformare, aplicabil și predictibil. Măsuri disproporționate pot muta activitatea în zona informală, reducând controlul statului și protecția lucrătorilor. Industria a transmis autorităților propuneri concrete privind garanția proporțională, protecția informării de bună-credință și mecanisme de verificare aplicabile”, a declarat Monica Borza, fondatoare, ReMArkable Consulting.

Proiectul introduce obligația constituirii unui depozit financiar de minimum 75.000 euro pentru agențiile care plasează până la 250 de lucrători străini, cu majorări de 50.000 euro pentru fiecare tranșă suplimentară, care pot ajunge la peste 200.000 euro pentru 1.000 de lucrători. Reprezentanții industriei spun că această măsură nu ține cont de istoricul sau conformarea agențiilor și creează o barieră financiară majoră pentru operatorii legitimi.

Agențiile nu au atribuții directe de control asupra relației de muncă

„Forma actuală a proiectului introduce obligații financiare care pot ajunge la sute de mii de euro pentru o agenție, fără a ține cont de istoricul sau conformarea acesteia. Agențiile nu au atribuții directe de control asupra relației de muncă, însă proiectul transferă asupra acestora riscuri financiare și juridice disproporționate față de rolul lor legal. În loc să elimine operatorii abuzivi, există riscul eliminării din piață a agențiilor care operează legal și transparent și care au reputație bună”, a adăugat Monica Borza.

Angajatorii: Multe companii nu vor mai putea funcționa la capacitate normală

Companiile din transporturi, construcții, producție și logistică depind în mod direct de recrutarea internațională pentru a acoperi deficitul de personal.

„În ultimii ani, lucrătorii din state non-UE au devenit esențiali pentru continuitatea activității noastre. Colaborarea cu agenții specializate ne oferă predictibilitate și siguranță juridică. Dacă aceste agenții vor fi eliminate din piață sau vor reduce activitatea din cauza obligațiilor financiare excesive, impactul va fi direct asupra companiilor și asupra proiectelor pe care le avem în derulare”, a declarat Andrei Kusitchi, Business Unit Manager la VOS Logistics Romania.

Restricții suplimentare: recrutarea limitată la lista ocupațiilor deficitare

Proiectul prevede că agențiile pot plasa lucrători exclusiv în ocupațiile incluse în „Lista ocupațiilor deficitare”, stabilită prin ordin administrativ și actualizată periodic. Reprezentanții industriei spun că această măsură reduce flexibilitatea angajatorilor și creează incertitudine operațională, într-un context în care nevoile pieței muncii evoluează rapid. Se vor vacanta de către companii tot mai multe posturi la ANOFM, tocmai pentru ca acestea să între pe lista locurilor de muncă deficitare.

Risc de concentrare a pieței și reducere a accesului la forță de muncă

Reprezentanții agențiilor avertizează că impactul cumulat al acestor măsuri va duce la:

• eliminarea agențiilor mici și mijlocii din piață;

• creșterea costurilor pentru angajatori;

• reducerea accesului companiilor la forță de muncă;

• creșterea presiunii asupra sectoarelor deja afectate de deficit de personal.

România se confruntă deja cu un deficit structural de forță de muncă în sectoare esențiale, iar recrutarea internațională a devenit un instrument critic pentru funcționarea economiei.

Agențiile de recrutare, sancționate pentru conduita muncitorilor străini

De altfel, Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) susținut recent că, în primul rând, trebuie corectată prevederea referitoare la responsabilitățile reale ale agențiilor de recrutare, deoarece proiectul de act normativ introduce, în mod nejustificat, o formă de răspundere extinsă a agențiilor de plasare, transformându-le în respondenți financiari pentru fapte care aparțin unor terți asupra cărora nu au niciun control legal. Agențiile sunt sancționate pentru comportamentul pe care îl au unii muncitori străini după angajare, pentru încălcări comise de angajatorii beneficiari sau chiar pentru decizii administrative ale statului român, precum refuzul vizelor sau încetarea dreptului de ședere. Această abordare contravine principiului fundamental al dreptului român potrivit căruia răspunderea este personală și proporțională cu gradul de culpă, obligând intermediari privați să suporte riscuri juridice și financiare care exced complet rolul lor real de simpli prestatori de servicii de mediere pe piața muncii.

Verificări în locul statului

O preocupare serioasă exprimată de membrii PIFM vizează transferul atribuțiilor de control și verificare de la instituțiile statului către agențiile private de recrutare. Din perspectiva patronatului, această măsură trebuie eliminată, întrucât agențiile sunt parteneri contractuali ai angajatorilor, nu organe de control. Verificările și controalele prevăzute în proiect reprezintă, în fapt, o delegare nejustificată a autorității statului către mediul privat. Controlul respectării legislației muncii și a regimului străinilor este o atribuție exclusivă a instituțiilor competente, precum Inspectoratul General pentru Imigrări și Inspecția Muncii, și nu poate fi transferată unor operatori economici.

Membrii PIFM au rețineri vis-à-vis de obligarea agențiilor de recrutare să efectueze verificări la locul de muncă și la spațiile de cazare ale lucrătorilor străini creează conflicte de interese, expune agențiile la riscuri juridice și financiare majore și afectează grav relația contractuală cu angajatorii.