Cât costă o baterie de stocare a energiei și cum o alegi ca să ai autonomie energetică

Intenția autorităților de a transforma programul Casa Verde Fotovoltaice în Casa Verde Baterii stârnește interesul românilor care și-au montat în trecut panouri fotovoltaice, cu atât mai mult cu cât o parte din costuri ar putea fi subvenționate de stat. Specialiștii consultați de „Adevărul” au explicat care sunt criteriile de care trebuie ținut cont la achiziția unei baterii de stocare a energiei și cât costă aceasta.

Programul „Casa Verde Fotovoltaice” ar urma să fie transformat în „Casa Verde Baterii”, după cum a declarat recent ministrul Mediului, Diana Buzoianu, precizând că programul va sprijinii stocarea energiei produse în gospodării. 

Ministrul Mediului a declarat luna trecută că, după ce bugetul de stat va fi aprobat și se va cunoaște cu exactitate care este limita de care va dispune AFM, se va discuta și împărțirea banilor pe programe, luându-se în calcul inclusiv programul „Casa Verde Baterii”.

În urma acestui anunț, tot mai mulți români care au instalat deja panouri fotovoltaice și-au exprimat interesul pentru baterii de stocare.

„Tot mai mulți prosumatori descoperă că panourile fotovoltaice nu sunt suficiente pentru independență energetică. Panourile produc energie ziua, dar consumul cel mai mare este seara, iar bateriile de stocare devin piesa lipsă a sistemului, permițând folosirea energiei produse atunci când este nevoie”, au declarat specialiștii consultați de „Adevărul”.

Până acum însă autoritățile nu au anunțat bugetul și nivelul finanțării.

Cât costă o baterie și cum o alegi

Prețul unei baterii depinde de tehnologie, capacitate și compatibilitate cu invertorul. În general, pentru o gospodărie obișnuită, o baterie LiFePO₄ de 5–10 kWh care să fie compatibilă cu orice invertor deja instalat costă între 9.000 și 13.000 de lei, în funcție de capacitatea de stocare, spune un specialist în energie.

„Din datele noastre interne, cele mai instalate baterii de către români sunt cele cu o capacitate de aproximativ 5 kWh per modul, în special baterii de tip LiFePO4. Acestea sunt preferate deoarece permit extinderea ulterioară a sistemului, putând fi conectate mai multe module pentru a ajunge la 10–20 kWh de stocare.

În practică, această capacitate este potrivită pentru majoritatea locuințelor deoarece energia produsă de panouri în timpul zilei poate fi stocată și utilizată seara sau în perioadele cu consum ridicat”, explică Dorian Petresc, specialist în implementare de soluții de energie regenerabilă.

Alegerea bateriei trebuie făcută în funcție de:

• Puterea invertorului – bateria trebuie să fie compatibilă cu invertorul existent sau să fie parte dintr-un ecosistem integrat (cum este cazul Livoltek).

• Consumul zilnic – o familie cu un consum de 8–10 kWh/zi are nevoie de o baterie de minimum 5 kWh pentru autonomie reală.

• Scopul utilizării – back-up în caz de pană, optimizare a consumului, reducerea injecției în rețea sau maximizarea autoconsumului.

• Posibilitatea de extindere – sistemele modulare permit adăugarea de baterii suplimentare pe măsură ce crește consumul.

Un criteriu important este și managementul inteligent al energiei: bateriile moderne pot decide automat când să stocheze, când să livreze și când să optimizeze consumul în funcție de prețul energiei și de producția solară.

Care este durata medie de viață a unei baterii și cum o prelungești

Bateriile moderne pe tehnologie LiFePO₄ (litiu-fier-fosfat) au o durată de viață de 10–15 ani, cu peste 6.000 de cicluri de încărcare-descărcare.

În practică, asta înseamnă că o baterie folosită zilnic își păstrează peste 80% din capacitate chiar și după un deceniu.

Durata de viață este influențată de temperatura de funcționare, calitatea celulelor, modul de utilizare (descărcări profunde vs. descărcări parțiale), sistemul de management (BMS), care protejează bateria.

Avantajele folosirii unei baterii de stocare

Bateriile aduc beneficii atât pentru consumatori, cât și pentru sistemul energetic:

Pentru consumatori, avantajele sunt: 

• Autonomie energetică – energia produsă ziua poate fi folosită seara, când consumul este mai mare.

• Facturi mai mici – crește autoconsumul, scade dependența de rețea.

• Protecție la pene de curent – sistemele cu back-up asigură alimentarea locuinței în caz de avarie.

• Eficiență mai mare a instalației fotovoltaice – energia nu se mai pierde sau nu mai este injectată în rețea la prețuri mici.

Pentru sistemul energetic, avantajele privesc:

• Reducerea suprasarcinii din rețea în orele de prânz, când producția solară este maximă.

• Echilibrarea consumului – energia stocată ziua este folosită seara, când cererea este mare.

• Integrarea mai ușoară a regenerabilelor – stocarea este esențială pentru stabilitatea rețelelor moderne.

Specialiștii în energie spun că, în cazul în care va fi lansat „Casa Verde Baterii” se va reduce costul cu cel puțin 40% pentru energia electrică la prosumatori față de cel al celor care nu dețin baterii.

Ce efecte ar avea programul Casa Verde Baterii

Specialistul în energie, Felix Căprariu, președintele IMM București Ilfov, parte din structura națională a CNIPMMR, a explicat pentru „Adevărul” ce efecte va avea noul program al statului.

În România, un prosumator consumă în medie 40% din cât produce pe timp de vară, iar pe timp de iarnă ajunge la 50%. În aceste condiții, diferența de energie ajunge în rețeaua electrică, care nu este pregătită tehnic să preia și să transporte energia până în locul unde aceasta poate fi consumată.

„Prin montarea bateriilor pe locul de producere, va crește autoconsumul prosumatorului. Energia produsă ziua va putea fi consumată noaptea. În acest fel, reducem cantitatea de energie care ajunge în rețea și trebuie transportată către alt consumator, dar reducem și nevoia de achiziție de energie electrică de pe piețele externe pe timp de noapte, la prețuri mari, care ulterior ajung în prețul pe care îl plătește consumatorul final. Toate acestea vor reduce costul cu energia electrică la prosumatori cu cel puțin 40% comparativ cu cei care nu dețin baterii”, spune Felix Căprariu.

Propunerea are o justificare tehnică lansată de ANRE și Ministerul Energiei încă de la jumătatea anului 2025, spune specialistul, când numărul de prosumatori a crescut exponențial prin schemele de sprijin existente în anii 2023 și 2024, dar și datorită creșterii prețului la energie după finalizarea perioadei de aplicare a tarifului reglementat către consumatorul final.

„Prin modificarea programului se va putea trece într-o nouă etapă ce va asigura sustenabilitatea programului inițial care nu a ținut cont de comportamentul consumatorului casnic și noncasnic în condiții de piață liberă care reacționează la orice fenomen speculativ din sectorul energetic european. Este normal când realizăm programe de finanțare fără studii de impact și consultări publice fictive pe baza cărora să anticipăm corect ce efect au atât tehnic, cât și economic.

Sperăm că măcar de această dată autoritatea de management să deruleze consultări publice cu organizații de profil care pot îmbunătăți programul fără să mai fie nevoie să deschidem alte scheme de sprijin pentru corectarea celei anterioare”, adaugă specialistul.

Potrivit datelor oficiale, în ultimii doi ani, numărul prosumatorilor (persoane fizice care produc și consumă energia electrică) aproape s-a triplat, de la 100.000 la peste 300.000.