Dronele ruseşti căzute în România ar fi fost doborâte de Armata Română. MApN dezminte
0UPDATE
Intr-un comunicat emis azi, MApN dezminte informatiile din articol. Iata ce spune comunicatul MApN:
„Vă semnalăm o serie de informații false vehiculate în platforma X (fostă Twitter), dar și în alte rețele sociale, care pretind că România ar fost vizată de atacurile cu drone ale Federației Ruse executate în ultimele zile și că mijloacele de apărare antiaeriană ale Armatei României dislocate la frontieră ar fi executat foc asupra acestora”, arată Ministerul Apărării pe pagina de Facebook.
Conform postării, aceste „informații” nu au niciun fundament real.
„Atacurile executate de Federația Rusă au vizat infrastructura portuară ucraineană de la Dunăre și nu obiective de pe teritoriul României, iar forțele și mijloacele Ministerului Apărării Naționale dispuse în zona frontierei cu Ucraina nu au executat, în nicio astfel de situație, foc asupra mijloacelor de atac ale Federației Ruse”, precizează reprezentanții ministerului.
Este ipoteza lansată de publicaţia Visegrad 24 aici. Publicaţia prezintă şi videoclipuri în favoarea acestei susţineri, dar nu a fost probată autenticitatea lor, până în prezent.
Nu este clară nici locaţia în care armata română ar fi doborât aceste drone: în interitoriul teritoriului românesc, de-a lungul frontierei cu Ucraina sau chiar în spaţiul aerian al Ucrainei.
Conform Visegrad 24, România ar fi doborât dronele ruseşti cu arme antiaeriene autopropulsate Gepard.
De ce este verosimilă varianta publicată de Visegrad 24
Este a treia oară când drone ruseşti ajung adânc în teritoriul românesc şi armata română nu putea rămâne cu braţele încrucişate. Ipoteza că erau, de fapt, resturi de drone doborâte de ucrainieni nu stă în picioare având în vedere craterele şi copaci carbonizaţi găsite la locurile cu rămăşiţe de drone. A fost clar vorba de explozia încărcăturii aflate la bordul lor, nu foarte mare, circa 30-50 kg explozibil.
România nu putea rămâne pasivă la astfel de atacuri ale teritoriului nostru, să aştepte până când dronele ruseşti ar fi produs pagube materiale sau chiar victime omeneşti. Etapa următoare ar fi fost lansarea de rachete ruseşti spre teritoriul României.
Doborârea dronelor ruseşti de către apărarea antiaeriană romană s-a făcut în locuri cât mai depărtate de aşezări omeneşti şi obiective economice, pentru a nu produce pagube majore.
De ce nu recunoaşte România doborârea dronelor ruseşti
Pentru a nu exacerba conflictul Rusia-NATO. Este clar că România a devenit pilonul important al NATO în Europa de Sud-Est, că trupe NATO staţionează în România, că ţara noastră este un culoar de tranzit important pentru armele occidentale în drum spre Ucraina. Baza militară de la Kogălniceanu, care va cuprinde 10.000 de soldaţi NATO, complexul militar de la Deveselu, toate stau ca un ghimpe în ochii ruşilor, care au reuşit contraperformanţa de a aduce NATO la porţile Rusiei.
Dacă oficialii români ar recunoaşte că teritoriul României este atacat de drone ruseşti, pe care le şi doboară, ar mai fi doar un pas până la oficializarea conflictului Rusia-NATO cu consecinţele produse de art 5 al Tratatului de înfiinţare al NATO. Ar duce la escaladarea consecinţelor, inclusiv prin obligaţia NATO de a lua măsuri de retorsiune împotriva Rusiei.
Ipoteza că România stă cu mâinile în sân, şi nu ia nicio măsură împotriva dronelor ruseşti care ne atacă teritoriul nu este verosimilă. Este datoria armatei să intervină şi să protejeze spaţiul aerian al ţării în cazul în care este încălcat cu echipamente militare periculoase, capabile să facă victime omeneşti.