Cum s-a scris povestea Botoşaniului de la ”Târgul Doamnei” la ”Oraşul lui Eminescu”

La Botoşani de mai bine de 20 de ani elita culturală botoşăneană este în fierbere : se făureşte Botoşaniului un brand. Şi nu că nu ar avea de unde alege. Din contră în sărăcia din acest colţ de ţară strălucesc atâtea brand-uri încât istoricii, filologii şi mai rar oamenii politicii, nu ştiu care, cine şi în ce fel este mai reprezentantiv. Deocamdată Mihai Eminescu şi fostele neveste ale voievozilor sunt în topul opţiunilor.

Botoşaniul  aşa cum apare în topurile sărăciei, şomajului şi al agriculturii de subzistenţă, pare un ţinut sacrificat pe altarul celor 45 de ani ai industrializării comuniste.

 Cu toate acestea din noroiul sărăciei şi al ruinelor vechilor fabrici, încă îşi ridică fruntea monumentele, bijuteriile arhitectonice şi mărturiile unui trecut glorios. Dacă pentru multe oraşe sau judeţe din ţară, specificul, acel ceva pe care nimeni nu îl are este bine fomat în mentalitatea colectivă a localnicilor, oamenii Botoşaniului când vine vorba de un brand cad pe gânduri. 

Ar spune că este vorba de păunii domniţelor, de Mihai Eminescu, de George Enescu, Ştefan Luchian, Gheorghe Asachi, cultura Cucuteni, usturoiul de la Copălău, sfinţii de la Cozancea şi lista ar putea continua la nesfârşit. 

De fapt pentru orice domeniu,ştiinţă sau activitate Botoşaniul are un brand. Care este cel mai important şi de fapt cel care ar merita să însoţească denumirea de Botoşani, nimeni nu ar îndrăzni să spună. De altfel elita intelectuală, de care Botoşaniul nu duce lipsă a stors din mentalul colectiv, un păun şi un geniu naţional pentru a servi drept brand.

Botoşani...”Oraşul Doamnei”

Botoşaniul este cunoscut încă din perioada medievală. ”Au venit tătarii şi au prădat şi arsu târgul Botoşanii”, se arată într-un document moldovenesc din 1439, care se pare serveşte drept primă atestare a acestei aşezări ”Care îşi trage numele de la un Botăş, care din timpurile cele mai vechi va fi avut vreun rost prin meleagurile acestea”, cum scria şi marele istoric Nicolae Iorga despre târgul său natal. 

De altfel Botoşaniul legat de familiile voievozilor Moldoveni încă din timpul lui Alexandru cel Bun, a rămas legendar şi astăzi prin denumirea primită în timpul lui Ştefan cel Mare. Dacă un străin va întreba bătrânii din Botoşani, cum mai este cunoscut oraşul, ei vor spune fără crâcnire la fel ca nea Dumitru Filip, un botoşănean get-beget în vârstă de 86 de ani. ”Păi Târgul Doamnei îi spunea. Că aici veneau nevestele şi fetele de domn. 

Botoşani era al lor şi îl conduceau frumos cu milă şi credinţă. Au făcut şi biserici aici”,spune bătrânul. Şi într-adevăr cele două biserici ctitorite de Elena Rareş, soţia domnitorului Petru Rareş, vine să susţină aceste informaţii. Mai mult istoricii vin cu date concrete, prin care arată că într-adevăr Botoşaniul a fost  ”Târgul Doamnei”, oraşul atât de bogat şi frumos încât puternici domnitori ai familiei Muşatinilor îl făceau cadou soaţelor drept dar de nuntă.  

”Botoşanii au avut un statut aparte în rândul aşezărilor urbane moldoveneşti, acela de târg al Doamnei. Era locul de unde proveneau veniturile soţiilor de voievozi aflaţi pe tronul Ţării Moldovei.  Prima Doamnă a Moldovei căreia i se vor concede veniturile târgului va fi Maria-Voichiţa, soţia lui Ştefan cel Mare, ca o compensaţie, probabil, pentru averile ce îi rămăseseră risipite în Ţara Muntenească, de unde îi era obârşia. 

Târgul Botoşani a fost unul dintre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic”, susţine istoricul botoşănean Daniel Botezatu.  Cu alte cuvinte acesta este primul brand al Botoşaniului. Specificul voievodal, sub denumirea de ”Oraşul Doamnei” s-a perpetuat peste secole. A rămas şi astăzi viu, fiind de fapt preferatul istoricilor şi multor botoşăneni cu o anumită doză de melancolie. Acest specific se regăseşte astăzi chiar pe stema oficială a municipiului Botoşani, sub forma unui păun cu o coadă desfăcută.  

”Acel păun simbolizează de fapt specificul Botoşaniului medieval.  ”Oraş al doamnei”, iar coada păunului ar simboliza coroana voievodală a doamnei Ţării Moldovei. Acestă denumire a oraşului a rămas şi astăzi vie în conştiinţa botoşănenilor şi de ce nu este o mândrie”, spune istoricul Gheorghe Median.  De altfel  Botoşaniul este cunoscut drept ” Oraş al Doamnei”  în mediile ştinţifice din ţară. 

Unul dintre cei care a insistat ca pe stema Botoşaniului să fie prezent şi astăzi păunul este specialistul în istorie medievală de la Universitatea ieşeană ”Alexandru Ioan Cuza”, Ştefan Gorovei. ” Păunul este simbolul cel mai vechi , semnificaţia istorică fiind în calitatea singulară a oraşului Botoşani de a fi fost vreme de câteva secole „Oraşul Doamnei”. 

Prin aceasta Botoşaniul este cu adevărat unic printre oraşele României, iar păunul constituie un adevărat brand ”, preciza în anul 2009, la alegerea stemei reputatul academician. În fapt păunii de pe stema Botoşaniului, simbol al doamnelor voievozilor de altădată, se pregătesc să populeze din nou parcurile municipiului, tocmai fiindcă botoşănenii se simt încă parte a ”Oraşului Doamnei” şi pentru unii tradiţia voievodală reprezintă un brand de care pot fi oricând mândri.

De la ”Târgul Doamnei” la ”Oraşul lui Eminescu”

Probabil că nu Botoşaniul ar fi rămas fără urmă de îndoială doar ”Oraşul Doamnei” cu tot cu păunii de la curţile lor voievodale, dacă la 15 ianuarie 1850, într-o casă din Centrul Istoric al Botoşaniului nu s-ar fi născut Mihai Eminescu. De fapt în ultimii 60 de ani, când vine vorba de Botoşani, mai toată lumea se gândeşte la poetul nepereche. 

Şi cum ar putea fi altfel dacă întregul municipiu Botoşani este ca un muzeu în aer liber dedicat lui Mihai Eminescu : parcul în care a stat Eminescu, locul de muncă al lui Eminescu, casa în care s-a născut şi biserica în care a fost botezat Eminescu. În fapt peste tot în Botoşani se respiră Eminescu. Orice vizitator este imediat informat că a păşit în oraşul lui Eminescu.Teatrul din municipiu a fost botezat chiar şi acum 100 de ani ” Mihai Eminescu”, iar din anii 90 se ţine la Botoşani chiar şi un festival naţional de poezie dedicat bineînţeles lui Mihai Eminescu. Cu alte cuvinte, Mihai Eminescu a devenit pe nesimţite un brand al oraşului. 

Un fost  primar al Botoşaniului, Florin Egner a dorit să şi oficializeze acest fapt în 2012 când era consilier local la Botoşani.  ”Eminescu ne-a făcut cunoscuţi nu doar în România, ci în toată lumea. Dacă întrebaţi pe oricine despre Botoşani, vă spune în primul rând de Eminescu. A devenit deja un oraş, chiar un judeţ dedicat marelui poet. Ar trebui să acceptăm asta şi să proclamăm oficial, brand al Botoşaniului, pe Mihai Eminescu”, suţine Florin Egner. 

Totuşi acest lucru încă nu s-a întâmplat. Poate şi fiindcă elita intelectuală a Botoşaniului se gândeşte încă cu strângere de inimă şi la ”Târgul Doamnei”, rămas ca specific  al oraşului pentru o parte a localnicilor, fie la pleiada de oameni de ştiinţă şi cultură din Botoşani, importanţi nu doar la nivel naţional, dar şi internaţional. Un fost primar al Botoşaniului, 

Cătălin Flutur iniţiase  în 2012 un proiect pentru construirea brand-ului Botoşaniului. Proiectul a fost continuat şi nu rămâne decât ca filologii, istoricii şi alţi oameni de cultură să decidă. Oricare ar fi decizia Botoşaniul va rămâne şi  ”Târgul Doamnei” şi ”Oraşul lui Eminescu” şi oraşul a zeci de genii care s-au născut şi creat aici.

citiţi şi:

Pavilionul „Marcel Guguianu” Bârlad, singurul muzeu de sculptor din lume cu Planetariu

FOTO Cetatea, unul din cele mai importante monumente istorice existente în zona de vest a ţării