mihai viteazul - ultimele știri

La 9 august 1945, a fost detonată cea de-a doua bombă atomică deasupra orașului japonez Nagasaki. În aceiași zi, în 1963 s-a născut celebra cântăreaţă Whitney Houston, iar în 1991 a murit pianista Cella Delavrancea.

La data de 23 iulie 2011 a murit celebra cântăreața britanică Amy Winehouse. În aceiași zi, în 1888, s-a născut romancierul Raymond Chandler, iar în 1983 a început Războiul Civil din Sri Lanka.

La 6 iulie 1885, Louis Pasteur folosea pentru prima dată vaccinul antirabic. Tot într-o zi de 6 iulie s-au născut academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, fostul președinte american George W. Bush sau actorul Sylvester Stallone.

Se împlinesc 425 de ani de la prima unificare a provinciilor locuite de români, realizată de principele Mihai Viteazul. A fost o realizare istorică pentru un voievod român, poate cea mai importantă din toată istoria medievală a poporului nostru.

Într-o zi de 27 mai s-a născut Medeea Marinescu, actrița care provine dintr-o familie de cineaști și a debutat în cinematografie încă de la vârsta de 3 ani. Tot la data de 27 mai NASA a anunțat descoperirea unei noi planete.

Primul domnitor care a realizat unirea Țărilor Române, Mihai Viteazul a fost căsătorit 17 ani cu Doamna Stanca, de care l-au legat o iubire și o pasiune cu totul și cu totul speciale.

Dintre toate sursele care atestă faptele lui Mihai Viteazul, cartea „Brevis et Vera Descriptio Rervm”, scrisă de Balthasar Walther în 1599, rămâne una dintre cele mai rare și importante relicve documentare, fiind singura cronică publicată în timpul vieții voievodului.

Vineri a fost zi de sărbătoare la mănăstirea Prislop din Hunedoara, unde a fost pomenit Sfântul Ioan de la Prislop, călugărul care a trăit într-o grotă a mănăstirii, canonizat de Biserica Ortodoxă Română.

Unirea teritoriilor locuite de români, realizată de Mihai Viteazul, în anul 1600, a durat doar patru luni. Principele valah nu a rezistat mai mult, fiind o pălărie prea mare pentru un lider român, la acea vreme. Iar motivele sunt multiple.

În urmă cu exact 429 de ani, la 13/23 august 1595, a avut loc bătălia de la Călugăreni, încheiată cu victoria armatelor munteano-transilvănene conduse de Mihai Viteazul, o pagină memorabilă în istoria românilor, urmată însă de o retragere a domnitorului valah.

La 9 august, la doar trei zile după ce americanii au lansat „Little Boy", prima bombă nucleară detonată asupra orașului Hiroshima, a avut loc bombardamentul de la Nagasaki. În aceeași zi, dar în anul 1896, s-a născut Jean Piaget, autorul teoriei privind dezvoltarea cognitivă a copiilor.

Mihai Viteazul a fost ucis de propriul succes, îngenuncheat de propria faimă. Cel puțin asta cred o serie de specialiști. Marele comandant de oști valah, unul dintre cei mai renumiți principi europeni ai vremurilor sale, a fost omorât la comandă, culmea chiar în mijlocul armatei sale.

La 6 iulie, în 1600, Mihai Viteazul se intitula, într-un hrisov, „domn al ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei". În 1885, Louis Pasteur folosea pentru prima dată vaccinul antirabic. În 1923 se năștea academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, iar în 1946, George W. Bush.

Palatul Principilor Transilvaniei, clădirea unde a locuit și Mihai Viteazul timp de 10 luni la Alba Iulia, în perioada 1599-1600, a fost transformat în muzeu și se deschide pentru public luni, 5 februarie 2024

La 1 februarie, în 1600, Mihai Viteazul semna „Tratatul de închinare și credință” față de Rudolf al II-lea, iar în 1789, SUA își alegeau primul președinte: George Washington. În 1968 se năștea Lisa Marie Presley, iar doi ani mai târziu, cântăreața Nico. În 2020 murea campionul Ilie Bărbulescu.

O cunoscută legendă românească îl înfățișează pe Mihai Viteazul când, condamnat la moarte, scapă cu viață după ce l-ar fi intimidat, cu o privire, pe călău. Realitatea istorică arată că, într-adevăr, Mihai a fost condamnat la moarte înainte de accede pe Tronul Țării Românești.

Lucrările de reabilitare la Cetatea Ineului din județul Arad, deținută de Iancu de Hunedoara și Mihai Viteazul, înaintează în fiecare zi, edificiul urmând fiind gata la finalul acestui an.

Mihai Viteazul, renumitul domnitor al Țării Românești (1593-1600), este cunoscut nu doar pentru abilitățile sale militare și diplomatice, ci și pentru personalitatea sa complexă, care s-a reflectat în episoadele sale amoroase, dar și în relațiile cu boierimea.

La 9 august 1601 Mihai Viteazul este asasinat la Câmpia Turzii, iar în anul 1945 a avut loc bombardamentul de la Nagasaki. În aceeași zi, dar în anul 1963, s-a născut celebra cântăreață Whitney Houston.

În urmă cu 422 de ani, apărea prima autobiografie din istoriografia română, ce îi aparține lui Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti. Ziua de 23 iulie a fost, de asemenea, desemnată Ziua Presei Militare. În 1990, în această zi a fost înființat Partidul Naţional-Liberal - Aripa Tânără.

Una dintre cele mai cunoscute legende legate de Mihai Viteazul este cea în care este condamnat la moarte, dar scapă cu viață după ce l-ar fi intimidat, cu o privire, pe călău. Realitatea istorică arată că, într-adevăr, voievodul muntean a fost condamnat la moarte, dar a scăpat prin alte metode.

O „minune” ce ar fi avut loc la Bălgrad (Alba Iulia) în timpul domniei lui Mihai Viteazul este relatată într-un document inedit din secolul al XVII-lea. Istoricii susțin, însă, că este vorba despre un fals

După ce a fost înlăturat prin forță, prin lovitura de stat de la 11 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza a fost trimis la 13 februarie 1866 sub pază militară, în mare secret, dincolo de graniță.

Mihai Viteazul este unul dintre cei mai populari și apreciați voievozi din istoria românilor. Nu însă și pentru o bună parte dintre supușii săi. Pentru țărani a fost un adevărat asupritor, legându-i de glie sau aservindu-i, lăsându-i la mâna feudalilor.

Restaurarea Palatului Principilor din Alba Iulia, clădirea în care a locuit timp de 10 luni Mihai Viteazul, costă administraţia locală o sumă de zece ori mai mare decât cea contractată iniţial.

Biserica Romano-Catolică Floreşti este amintită pentru prima dată în anul 1342 pe timpul lui Mihai Viteazul, se arată pe un panou de promovare, amplasat în curtea Bisericii Romano-Catolice din Floreşti. Istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlie...

Peliculele româneşti realizate înainte de 1989 vor fi marcate cu precizarea „film realizat în perioada comunistă, în care funcţionau cenzura şi propaganda de stat”. Istoricul Bogdan Jitea explică pentru „Adevărul” cât de mult erau influenţate de prop...

În urma asasinării  voievodului, în august 1601, unul dintre boierii lui credincioşi a reuşit să-i recupereze capul despărţit de trup de ucigaşi şi să-l aducă în ţară unde şi-a găsit odihna la Mănăstirea Dealu. Istoria fascinantă a capului lui Mihai ...

Vestigiile uneia dintre cele mai înfloritoare aşezări medievale vor fi reabilitate şi vor deveni un punct de atracţie pentru turişti. Aici, în oraşul dispărut de lângă localitatea ialomiţeană Giurgeni, s-a născut în anul 1558 domnitorul Mihai Viteazu...

Pe drumul naţional ce leagă Piteştiul Curtea de Argeş, la cca. şase kilometri de localitatea Vâlcele, pe Valea Radului se află Biserica Izvoarelor de Leac, un complex de izvoare, troiţe şi mici capele ortodoxe, cu încărcătură istorică, unde credincio...

Un spectacol care include o scenă de reconstituire a intrării lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, desfăşurat în week-end la Alba Iulia, a iscat controverse aprinse între organizatori şi istorici.

Primăria Alba Iulia a semnat contractul de execuţie pentru reabilitarea acoperişurilor si planşeelor peste etaj, la corpurile A, B, C, D, F ale Palatului Principilor.

În istoria medievală a românilor au existat mai multe momente de cotitură, situaţii care au schimbat destinul principatelor româneşti. Câteva dintre acestea au fost scrise cu sânge în judeţul Botoşani fiind puţin cunoscute, descoperite cu greu din do...

Există o serie de controverse legate de originea, numele, familia şi momente marcante ale vieţii marelui domnitor Mihai Viteazul, în urma cărora au apărut mai multe teorii.

Galerie foto adevarul.ro: Mihai Viteazul şi Vâlcea: bisericile în care a fost botezat şi s-a cununat cu Doamna Stanca

Bătălia de la Rovine şi cea de la Călugăreni sunt două dintre cele mai celebre bătălii date de români contra turcilor. În jurul acestor evenimente militare deosebite pentru istoria românilor există încă controverse, cauzate şi de mistificarea naţiona...

Mihai Viteazul a fost ucis în floarea vârstei şi într-un moment în care aparent se bucura de un prestigiu aparte în Europa. Motivele asasinării sale, în mijlocul propriei oştiri au fost mereu un subiect dezbătut în istoriografie. Unii cred că Mihai a...

Palatul Principilor, edificiul emblematic din Cetatea Alba Carolina, şi-a trăit gloria în vremea Principatului Transilvaniei, când timp de peste 150 de ani, soarta regiunii a fost dirijată de la Alba Iulia. Invariabil, aici s-au derulat multe poveşti...

La 9 iunie se împlinesc 423 de ani de când Mihai Viteazul a semnat, la Mănăstirea Dealu, de lângă Târgovişte (9 iunie 1598), tratatul cu  împăratul Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană, un tratat mai mult decât avantajos, ca...

Statuia lui Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe a fost profanată de persoane necunoscute care au scris pe soclu TRIANON 1920 şi au desenat un steag roşu-alb-verde. Primăria cere sprijinul cetăţenilor pentru identificarea autorilor.

În cea mai importantă necropolă voievodală munteană şi loc de pelerinaj naţional, la Mânăstirea Dealu, va avea loc ceremonia de pomenire a voievodului Mihai Viteazul. Evenimentul are loc joi, 27 mai şi marchează 420 ani de la moartea voievodului.

Amplasată iniţial în satul Lunca Gîrtii, "Crucea lui Mihai Viteazul", monumentul sfânt care-i face azi mândri pe localnicii din Stoeneşti, a fost pusă la loc de cinste de către amiralul Dan Zaharia, în anul 1935.

Pe vechiul drum ce leagă reşedinţa Basarabilor, Curtea de Argeş de Ţara Loviştei, se află comuna Şuici, un loc încărcat de istorie şi cultură. Trunchiul stejarului multisecular, pe care legenda îl leagă de Mihai Viteazul, e unul dintre simbolurile lo...

În vara anului 2017, un antreprenor târgoviştean a solicitat Complexului Naţional Muzeal Curtea Domnească Târgovişte încheierea unui contract pentru descărcarea de sarcină arheologică a unui teren situat în apropierea bisericii Sf. Nicolae Androneşti...

În „Historia della Transilvania“, un volum vechi şi rar ce se află în Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Judeţene din Argeş, se găsesc detaliile morţii voievodului Mihai Viteazul. Cartea, care este de fapt o cronică a asasinării, reprezintă memorii...

Două dintre cele mai sângeroase bătălii date de voievozii faimoşi ai istoriei românilor au avut loc pe teritoriul de astăzi al judeţului Botoşani. Una dintre acestea a fost considerată un adevărat punct de cotitură iar cealaltă a intrat în legendă pr...

În mod firesc, actuala Piaţă a Unirii, din Oradea, a fost martora succesiunii unor decizii luate de pământeni atenţi la impactul simbolurilor publice. De pildă, la mutarea anterioară a statuii regelui maghiar Ladislau cel Sfânt, pe care Consiliul Oră...

Timp de trei zile, între anumite intervale orare, strada va fi închisă circulaţiei rutiere pentru reabilitare. Şi transportul în comun va avea de suferit.

Condiţionaţi de bugetele limitate pe care le aveau la dispoziţie, cineaştii români au compensat întotdeauna prin inventivitate, dovedită inclusiv prin intermediul filmărilor în străinătate, realizate de multe ori fără autorizaţie, prin intermediul că...

La data de 27 mai 1600 Mihai Viteazul devine „voievod şi domn a toată Ţara Românească şi al Ardealului şi al Ţării Moldovei”, realizând astfel prima unire politică a celor trei ţări române.

Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, a reacţionat vineri, 24 mai, în cazul scandalului creat la Oradea unde Armata a contramandat participarea la evenimentele dedicate aniversării a 100 de ani de la vizita Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria î...

Nicolae Manea, un fermier pasionat de istorie care locuieşte în Covasna, a lansat pe piaţă o specialitate de caşcaval având imprimat chipurile unor personalităţi istorice, de la Decebal şi până la Avram Iancu.

Pe frontul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost erou, însă statul comunist nu a mai avut nevoie de el şi l-a trimis în pustiul Siberiei şi, mai apoi, în lagărele de muncă ale Canalului Dunăre-Marea Neagră. Cu un dosar pătat, colonelul Costică Spa...

Cel mai cunoscut cascador din România a reuşit o performanţă incredibilă cu ocazia filmărilor pentru „Mihai Viteazul“, într-o scenă în care îl dubla chiar pe regizorul Sergiu Nicolaescu, dar s-a accidentat în momentul în care a fost nevoit să repete ...

Joi, 29 noiembrie 2018, cu începere de la ora 12,00, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi va avea loc vernisajul expoziţiei de basoreliefuri istorice „De la Burebista la Ferdinand Întregitorul”, manifestare organizată în...

Sima Stolniceasa Buzeasca este considerată prima femeie cronicar, potrivit specialiştilor vâlceni, după ce a lăsat înscris pe piatră unul din cele mai frumoase texte de cronică din istoria românilor. A fost soţia unuia dintre cei mai faimoşi căpitani...

Despre Petrache Poenaru multă lume ştie doar că este inventatorul stiloului, mai corect spus al „tocului cu rezervor” – „Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală”, dar puţini cunosc faptul că a pus bazele primului ziar române...

Marele domnitor Mihai Viteazul a avut un vin preferat în perioada cât a stat la Alba Iulia. Descoperirea vinului a fost cu totul întâmplătoare.

Constantin Mihalcea a absolvit Liceul „Unirea”din Focşani  în anul 1932, apoi Şcoala Militară de Ofiţeri de Artilerie.

Aflate la porţile Occidentului şi ale imperiilor din Orient, ţinuturile actuale ale României au fost de-a lungul secolelor locurile unora dintre cele mai crâncene războaie.