Stejarul multisecular din satul în care s-a şcolit Topîrceanu. La umbra lui ar fi făcut popas însuşi Mihai Viteazul
0
Pe vechiul drum ce leagă reşedinţa Basarabilor, Curtea de Argeş de Ţara Loviştei, se află comuna Şuici, un loc încărcat de istorie şi cultură. Trunchiul stejarului multisecular, pe care legenda îl leagă de Mihai Viteazul, e unul dintre simbolurile localităţii.
Aşezată pe Valea Topologului, în nord-vestul judeţului Argeş, la limita cu Vâlcea, se află Şuici, comuna în care descoperim locuinţa Popii Floarea din Rudeni, personaj evidenţiat în versurile lui George Topîrceanu, localitatea fiind sursă de inspiraţie în scrierile satirice ale poetului, care şi-a petrecut anii copilăriei la Schitul de maici Văleni, iar clasele primare le-a făcut la şcoala primară din Şuici.
Un loc aparte, unic pe aceste meleaguri, este Cimitirul de Onoare al Eroilor, ridicat în memoria eroilor Primului Război Mondial căzuţi în luptele care s-au dus pe Valea Topologului.
"Aici au fost aduse rămăşiţele pământeşti ale celor morţi în război din toate localităţile învecinate. Pe lateralele aleii străjuite de brazii din curtea interioară sunt 361 de plăci inscripţionate cu numele eroilor. În cimitir sunt înhumaţi, în total, 722 de eroi", precizează CJ Argeş.
Cula Sultănica
Tot în zonă, pe malul drept al Topologului, se află Cula Sultănica, o locuinţă fortificată construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea de căpitanul Ştefan Balotă, având caracter de construcţie pentru apărare în vremuri de nelinişte. A devenit leagănul familiei Brătianu, după căsătoria lui Ene Brătianu cu Safta, nepoata căpitanului Balotă. Edificiul poartă numele de Sultănica, de la Sultana, fiica lui Ene Brătianu.
Cula Sultănica. Captură video CJ Argeş
"Ene Brătianu a ridicat alături şi o frumoasă biserică, cu hramul Sfântul Nicolae. Biserica "Sf. Nicoale" este un monument istoric de arhitectură de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, făcând parte din a doua epocă a noului stil românesc al Renaşterii. În curtea bisercii se află o cruce de piatră, care datează din anul 1736, scrisă în litere chirilice, precum şi cavoul marelui savant Constantin Miculescu", mai precizează CJ Argeş.
Remarcabilă este şi o gospodărie tradiţională, cu arhitectură specifică zonei, ce păstrează între pereţii săi memoria satului argeşean. Gospodăria tradiţională din Şuici este expusă la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” Bucureşti. În prezent, gospodăria se află în proprietate privată.
Copacul cu o istorie de 15 secole
Dincolo de toate aceste simboluri stă însă trunchiul stejarului multisecular, a cărui existenţă numără peste 1500 de ani, ce te întâmpină încă de la intrarea în localitate.
"Legenda spune că la umbra bătrânului stejar, Mihai Viteazul a făcut un popas pe când se afla în drum spre Transilvania, prin Turnul Roşu, în campania ce a precedat bătălia de la Şelimber", mai precizează CJ Argeş.
Coordonate
Comuna Şuici se află la marginea nord-vestică a judeţului. Este străbătută de şoseaua judeţeană DJ 703H, care o leagă spre sud de Valea Danului şi Curtea de Argeş (unde se termină în DN7C), iar spre nord, de Sălătrucu. Comuna Şuici se află la o distanţă de aproximativ 55 km de Piteşti şi 20 km de Curtea de Argeş.
Se încarcă comentariile...
