9 august: Ziua în care este detonată bomba nucleară asupra populaţiei orașului Nagasaki
0La 9 august, la doar trei zile după ce americanii au lansat „Little Boy", prima bombă nucleară detonată asupra orașului Hiroshima, a avut loc bombardamentul de la Nagasaki. În aceeași zi, dar în anul 1896, s-a născut Jean Piaget, autorul teoriei privind dezvoltarea cognitivă a copiilor.
9 august 1601: Mihai Viteazul este asasinat la Câmpia Turzii
Mihai Viteazul a preluat tronul Țării Românești în anul 1953 și s-a aflat la conducere până în anul 1601. Începutul domniei sale a coincis cu inițiativa Papei Clement al VIII-lea de a fonda Liga Sfântă, o alianță anti-otomană formată din Statul Papal, Spania, Austria, Toscana, Mantova și Ferrara, la care au aderat și Transilvania și Moldova.
În 1594, Mihai Viteazul declanșează o răscoală anti-otomană. Urmează celebra victorie de la Călugăreni împotriva turcilor, apoi la Târgoviște, București și Giurgiu. După o serie de negocieri, în anul 1597, Mihai Viteazul face pace cu turcii, Înalta Poartă recunoscându-i domnia pe viață în schimbul acceptării suzeranității și a micșorării tributului. În același timp, Mihai Viteazul negociază și cu habsburgii, cu care încheie tratatul de la Mănăstirea Dealu din 1958, prin care acesta promitea reluarea luptei anti-otomane, având sprijinul lui Rudolf al II-lea al Austriei.
Ieremia Movilă scoate Moldova din coaliția anti-otomană, iar Sigismund Bathory renunţă la tron în favoarea vărului său, Andrei Bathroy. Astfel, în luna iulie a anului 1599, Mihai Viteazul pătrunde în Transilvania și îl înfrânge, la Șelimbar, pe Andrei Bathory, reuşind să unească Transilvania cu Țara Românească.
În luna mai 1600, Mihai Viteazul pătrunde în Moldova și îl alungă pe Ieremia Movilă, dar nobilii maghiari din Transilvania, nemulțumiți de măsurile luate de domnul Țărilor Române, se revoltă împotriva lui. Aceștia, sprijiniți de generalul austriac Gheorghe Basta, în septembrie 1600 îl înfrâng la Mirăslau pe Mihai Viteazul, care pierde Ardealul.
În același timp, polonezii pătrund în Moldova și-l pun pe tron pe Ieremia Movilă şi apoi se îndreaptă spre Țara Românească pentru a-l pune pe tron pe Simion Movilă. Încercând să salveze Țara Românească, Mihai Viteazul este înfrânt la Curtea de Argeș, iar Simion Movilă este instalat domn al Țării Românești.
Ulterior, Mihai Viteazul pleacă în pribegie, încercând să obțină sprijinul lui Rudolf al II-lea. Între timp, nobilii maghiari îl alungă pe Basta, iar Sigismund Bathory revine ca principe în Transilvania. Rudolf al II-lea decide să-i acorde lui Mihai Viteazul sprijin militar pentru ca acesta să cucerească Transilvania și să i-o cedeze. Apoi, Mihai Viteazul cu ajutorul lui Basta îl înfrânge la 3 august 1601, la Gurăslău, pe Sigismund Bathory și redobândește Transilvania.
În final, Rudolf al II-lea, prin intermediul lui Basta, pune la cale uciderea lui Mihai Viteazul. Prin urmare, la 9/19 august 1601, Mihai Viteazul este asasinat pe Câmpia Turzii.
1896: S-a născut Jean Piaget, autorul teoriei privind dezvoltarea cognitivă a copiilor
Jean Piaget s-a născut în Elveţia la sfârşitul anilor 1800 şi a fost un student precoce, publicând prima sa lucrare ştiinţifică când avea doar 11 ani. Primul său contact cu ideile privind dezvoltarea intelectuală a copiilor a fost atunci când a fost asistent pentru Alfred Binet şi Theodore Simon, în timp ce lucrau pentru a standardiza celebrul lor test de inteligenţă.
O mare parte din interesul lui Piaget pentru dezvoltarea cognitivă a copiilor s-a inspirat din observaţiile sale despre nepotul şi fiica sa. Aceste observaţii i-au întărit ipoteza în devenire conform căreia minţile copiilor nu erau doar versiuni mai mici ale minţii adulte.
Piaget a fost unul dintre primii care a identificat că modul în care gândesc copiii este diferit de modul în care gândesc adulţii şi a introdus termenul inteligenţă, care creşte şi se dezvoltă printr-o serie de etape. Copiii mai mari nu se gândesc doar mai repede decât copiii mai mici, a sugerat el, ci există atât diferenţe calitative, cât şi cantitative între gândirea copiilor mici faţă de cea a copiilor mai mari.
Pe baza observaţiilor sale, el a ajuns la concluzia că copiii nu sunt mai puţin inteligenţi decât adulţii, pur şi simplu gândesc diferit. Albert Einstein a spus despre descoperirea lui Piaget că e „atât de simplă, încât doar un geniu s-ar fi putut gândi la asta”.
Teoria etapelor lui Piaget descrie dezvoltarea cognitivă a copiilor. Este important de menţionat că el nu a considerat dezvoltarea intelectuală a copiilor ca pe un proces cantitativ; adică copiii nu adaugă doar mai multe informaţii şi cunoştinţe la cunoştinţele existente, pe măsură ce crescc. Piaget a sugerat că există o schimbare calitativă a modului în care gândesc copiii pe măsură ce procesează treptat prin cele patru etape pe care le-a propus. Un copil la vârsta de 7 ani nu are doar mai multe informaţii despre lume decât avea la 2 ani; există o schimbare fundamentală în modul în care gândeşte despre lume, explica el.
1945: Este detonată bomba nucleară asupra orașului Nagasaki
Cel de-al Doilea Război Mondial a fost un conflict devastator care a afectat direct sau indirect întreg mapamondul. Poate cea mai teribilă armă utilizată în cel de-al Doilea Război Mondial a fost bomba atomică. În luna august a anului 1945, deasupra Japoniei, care se afla încă în război cu SUA, au fost aruncate primele două bombe atomice.
În vara lui 1945, cel de-Al Doilea Război Mondial aproape se încheiase în Europa. Germania Nazistă, cea care de altfel a aprins scânteia acestui cumplit război, capitulase.
Conflictul continua însă în celălalt capăt al lumii, purtat mai ales pe insulele Pacificului. Japonia, aliata Germaniei naziste, rezista cu o tenacitate uluitoare şi continua să dea mari bătăi de cap americanilor. De altfel, prin atacul brutal şi surprinzător de la Pearl Harbour, Japonia îi determinase pe liderii americani să intre în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Războiul era unul de uzură, cu uriaşe pierderi de vieţi omeneşti, japonezii fiind un duşman redutabil, disciplinat, care rezista cu fanatism. La începutul lunii august a anului 1945, pentru a pune punct războiului şi în Pacific, americanii au luat decizia de a folosi armamentul nuclear asupra Japoniei.
La 6 august 1945 bomba atomică cunoscută ca „Little Boy” a fost aruncată dintr-un avion american deasupra orașului japonez Hiroshima. A fost primul atac cu bombă nucleară lansat vreodată asupra unui oraș.
Trei zile mai târziu, la 9 august 1945, cea de-a doua bombă atomică, cunoscută ca „Fat Man”, a fost detonată deasupra orașului japonez Nagasaki, împotriva populaţiei civile.
Pe 15 august 1945, la șase zile de la al doilea atac nuclear, împăratul japonez Hirohito a anunţat capitularea în faţa Aliaţilor.
Documente secrete din arhiva militară americană au dezvăluit că dacă Japonia nu s-ar fi predat pe data de 15 august 1945, ar fi fost supusă unei a treia bombe nucleare, aruncată asupra orașului Tokyo. De data aceasta, încărcătura ar fi fost și mai mare, iar pierderile de vieți omenești ar fi fost, cu siguranță, și mai numeroase.
Aproximativ 140.000 de oameni au murit la Hiroshima la 6 august 1945 şi alţi 74.000 în atacul atomic de la Nagasaki trei zile mai târziu, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
9 august 1963: S-a născut celebra cântăreaţă Whitney Houston
Născută în New Jersey, Whitney Houston a fost una dintre cele mai de succes cântăreţe ale tuturor timpurilor. Artista a vândut peste 170 de milioane de albume și a jucat în mai multe filme, primul rol interpretat fiind în filmul „The Bodyguard".
În urmă cu trei decenii, pe 3 noiembrie 1992, Whitney Houston lansa propria versiune a piesei „I Will Always Love You“, scrisă și cântată de Dolly Parton, în 1973. Lansat ca single principal din coloana sonoră a filmului „The Bodyguard“, cu Whitney Houston și Kevin Costner în rolurile principale, a ajuns pe primul loc în Billboard Hot 100, unde a stat 14 săptămâni consecutive.
Pe 11 februarie 2012, a murit la Beverly Hilton Hotel în Beverly Hills, California.
1962: A murit scriitorul Hermann Hesse, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură
Hermann Hesse s-a născut în familia unor misionari protestanţi din Calw, oraş din ţinutul Württemberg, în 1887. O copilărie agitată, cu mutări din Germania în Elveţia, înapoi în Germania, cu schimbări succesive de şcoli şi cu incompatibilitatea lui cu educaţia religioasă stabilită de părinţi, contribuie la formarea unui temperament delicat.
Este, de altfel, internat într-o clinică de psihiatrie, după ce are o încercare de sinucidere şi părăseşte, în acelaşi timp, şcoala teologică la care era obligat să meargă.
După mai multe încercări de a-şi găsi un serviciu, Hermann Hesse se angajează într-o librărie din Tübingen, unde munca pe care o face, dar mai ales lecturile ample din Goethe, Lessing, Schiller sau mitologia greacă îi întăresc hotărârea de a deveni scriitor. Toată această perioadă a fost subiectul povestirii autobiografice „Sub tăvălug“, publicată în 1906.
În 1899, a publicat primul său volum de versuri, „Cântece romantice“, şi o carte de proză scurtă, intitulată „O oră după miezul nopţii“. Consacrarea ca scriitor a venit în 1904, odată cu apariţia primului său roman, „Peter Camenzind“, în urma căruia a reuşit să-şi câştige existenţa din scris.
Viaţa personală s-a dovedit şi ea dificilă. Prima căsătorie, cu Maria Bernoulli, din celebra familie de matematicieni, a trecut prin momente dificile, determinate de instabilitatea psihică a soţiei, accentuată şi de izbucnirea Primului Război Mondial şi de decizia lui de a se înrola..
Inapt pentru luptă, Hermann Hesse a fost repartizat la partea administrativă, unde s-a ocupat de prizonierii de război. Atacat de presa germană pentru poziţiile sale politice, autorul s-a apropiat de Theodor Heuss şi de Romain Rolland, ale căror idei pacifiste le împărtăşea.
O cădere psihică îl obligă, în 1916, să facă psihoterapie. Aşa l-a cunoscut pe Carl Jung şi a reuşit să transfere neliniştea în creaţie. Rezultatul, romanul „Demian“, scris în numai trei săptămâni şi publicat în 1919 sub pseudonimul Emil Sinclair.
În 1919, a divorţat şi s-a mutat în partea italiană a Elveţiei, la Montagnola. Tot acum a început să picteze. Descoperirea picturii a devenit subiectul povestirii „Ultima vară a lui Klingsor“, apărută în 1920.
I-au urmat două scrieri autobiografice, pe un ton ironic, „Kurgast“ (1925) şi „Călătorie la Nüremberg“, care au prefaţat un nou roman, „Lupul stepelor“, publicat în 1927, al cărui erou este sfâşiat între individualism şi dorinţa de îmburghezire. Până la cel de-al Doilea Război Mondial, mai apare o serie de povestiri, între care se detaşează „Călătorie în Est“ (1931), o prefigurare a ultimului şi celui mai important roman al său, „Jocul cu mărgele de sticlă“.
Începând din 1933, Hermann Hesse şi-a ajutat prietenii intelectuali refugiaţi din Germania nazistă, printre care Bertolt Brecht şi Thomas Mann, şi a devenit persona non grata în Germania.
1969: A murit medicul endocrinolog Constantin I. Parhon
Născut la 15/28 octombrie 1874, la Câmpulung Muscel, Constantin I. Parhon, întemeietorul școlii române de endocrinologie și președinte de onoare al Academiei Române, a urmat cursurile Facultății de Medicină din Capitală.
Din anul 1930 și până în 1940, Parhon a fost director al Institutului pentru Bolile Nervoase, Mintale și Endocrinologice, apoi din 1949 până în 1957 a fost director al Institutului de Endocrinologie. În aceeași ordine de idei, din anul 1952 până în 1957 a fost director al Institutului de Geriatrie.
Din lucrările sale științifice amintim: „Secrețiile interne”, „Bătrânețea și tratamentul ei”, „Opere alese”, „Epilepsia" și „Biologia vârstelor”.
1974: Richard Nixon a demisionat din funcția de președinte al SUA
Născut la 9 ianuarie 1913, din anul 1969 și până în 1974, Richard Nixon a fost cel de-al treizeci și șaptelea președinte al SUA. La 8 august 1974, Richard Nixon a hotărât să demisioneze, în urma scandalului Watergate. Demisia acestuia a devenit efectivă următoarea zi, la ora 12.00.
Demisia sa a dus la căderea, prin mecanisme juridice, a capetelor de acuzare. Astfel, Nixon nu a fost vreodată judecat sau condamnat.
1991: A murit pianista Cella Delavrancea
Născută la 15 decembrie 1887, Cella Delavrancea a fost fiica celebrului scriitor Barbu-Ștefănescu Delavrancea și a Mariei Lupașcu. A urmat cursurile Conservatorului de Muzică din Capitală, după care a decis să plece la Paris. Talentul ei a fost recunoscut de celebrul George Enescu.
Cella Delavrancea a fost una din prietenele reginei Maria a României.
Se încarcă comentariile...
