6 iulie: Mihai Viteazul s-a intitulat într-un hrisov „domn al Țării Românești și Ardealului și a toată Țara Moldovei"
0La 6 iulie 1885, Louis Pasteur folosea pentru prima dată vaccinul antirabic. Tot într-o zi de 6 iulie s-au născut academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, fostul președinte american George W. Bush sau actorul Sylvester Stallone.
1600: Mihai Viteazul s-a intitulat, într-un hrisov, „domn al ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei"
Mihai Viteazul (născut la 1557 sau 1558), fiul lui Pătrașcu cel Bun (domn al Țării Românești între 1554-1557), a urcat toate treptele dregătoriilor, de la ban de Mehedinți, mare stolnic, mare postelnic, până la mare ban al Craiovei (1593). În septembrie 1593 a devenit domn al Țării Românești , cu sprijinul unor puternice familii boierești precum Buzeștii și Cantacuzinii, precum și al principelui Transilvaniei, Sigismund Bathory.
Domnul Ţării Româneşti între 1593-1600, Mihai Viteazul a fost pentru o perioadă (în 1600), conducător de facto al celor trei state medievale care formează România de astăzi: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. Actul de unire din 27 mai 1600 este cel mai important eveniment din istoria domnitorului muntean.
Pe 6 iulie 1600, Mihai Viteazul este consemnat în documente ca domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi al Moldovei. El se intitulează într-un hrisov „domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei", confirmând, documentar, prima unire politică a celor trei ţări române.
Unificarea celor trei Principate a fost însă de scurtă durată. Mihai Viteazul pierde rând pe rând Transilvania, Moldova şi chiar Ţara Românească, iar dorinţa sa de a le recupera îi va aduce în cele din urmă moartea. Perspectiva unei noi uniuni nu convenea împăratului Rudolf al II-lea, din al cărui ordin Mihai Viteazul este ucis în august 1601.
Figura lui Mihai Viteazul a ajuns în panteonul naţional românesc după ce a fost recuperată de istoriografia românească a secolului al XIX-lea, un rol important jucându-l opul „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul” al lui Nicolae Bălcescu.
1885: Savantul francez Louis Pasteur a folosit pentru prima dată vaccinul antirabic
Născut la 27 decembrie 1822, în localitatea Dole, regiunea Jura, într-o familie de tăbăcari, viaţa chimistului şi bacteriologului Louis Pasteur, nu a fost una uşoară, potrivit site-ului pasteur.fr.
În 1843, Pasteur a devenit student al Şcolii Normale Superioare din Paris, unde a obţinut o licenţă în ştiinţe. În 1846, a fost numit profesor de fizică la Liceul din Tournon - Ardeche – dar menţine colaborarea şi cu universitatea la care a fost student.
Descoperirile lui Pasteur referitoare la faptul că bollile infecţioase sunt produse de microorganisme a dus la introducerea pe scară largă a sterilizării şi a dezinfecţiilor, la descoperirea vaccinurilor şi a antibioticelor.
Cercetările sale asupra rabiei au început în 1880. Savantul a constatat că măduva spinării unui animal infectat, fiind uscată, ar putea împiedica dezvoltarea acestei maladii. În urma multor încercări de a obține un preparat cu calități de vaccin și după multe ezitări, Pasteur a făcut prima încercare.
Pacientul pe care Louis Pasteur a folosit primul vaccin antirabic a fost Joseph Meister, un băiat care fusese muşcat de un câine turbat. La 6 iunie 1885 a început prima serie de injecții și, trei luni mai târziu, copilul a fost vindecat.
Louis Pasteur a murit pe 28 septembrie 1895, la vârsta de 72 de ani.
6 iulie 1923: s-a născut academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici
Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut la 6 iulie 1923, la Bucureşti. Pionier în domeniul neurociberneticii, profesor de neuropsihologie şi anatomie a sistemului nervos, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, Constantin Bălăceanu-Stolnici a fost, de profesie, neurolog.
Este considerat ultimul boier autentic, cel din urmă descendent al Bălăcenilor. Aceștia sunt cei care au contribuit la constituirea Bucureştilor, schimbând la faţă Mahalalele Bălăceştilor şi Bărăţiei, au militat pentru construirea unei universităţi cu predare în limba română, în vremea când studiile se făceau numai în greaca veche, latină şi slavonă, însă unii, mai originali, au manifestat ideologii utopice, cum ar fi înfiinţarea „Falansterului de la Scăieni“, primul experiment socialist de la noi, „opera” boierului Emanoil Bălăceanu.
Constantin Bălăceanu-Stolnici a absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti, în 1947. În 1968, a obţinut titlul de doctor în ştiinţe medicale.
Activitatea sa ştiinţifică s-a desfăşurat, cu deosebire, în domeniile neurologiei şi neurofiziologiei, neurooftalmologiei, neuroontologiei, gerontologiei, istoriei medicinii, dar şi în domeniile istoriei naţionale, genealogiei şi heraldicii, precum şi în cel al ciberneticii şi teoriei generale a sistemelor. Este, de altfel, primul care a introdus în România conceptele şi metodele ciberneticii în domeniului neurofiziologiei, iar contribuţiile sale îl situează printre pionierii în domeniu pe plan mondial.
În cartea sa de vizită se regăsesc, însă, şi pasaje discutabile rezultate din colaborarea sa, recunoscută, cu organele represive ale epocii comuniste.
Constantin Bălăceanu-Stolnici a murit la 20 august 2023, la vârsta de 100 de ani.
1942: Evreica Anne Frank şi familia ei se ascund în „Anexa secretă” de deasupra biroului tatălui ei, într-un depozit din Amsterdam
Annelies Marie „Anne” Frank (1929 - 1945), evreică germană arestată şi deportată cu ultimul transport spre Auschwitz, unde a murit de tifos, a lăsat posterității jurnalul scris de ea în timp ce a stat ascunsă în Amsterdam - un document istoric al Holocaustului.
Când naziştii au venit la putere în Germania, Otto Frank, tatăl Annei, s-a hotărât să deschidă o filială a firmei pe care o avea, „Opekta”, la Amsterdam, în Olanda. Olanda a fost ocupată de Germania nazistă în mai 1940. La început naziştii au fost mai puţin agresivi faţă de evreii din Olanda, dar acest lucru nu a durat mult timp.
Pe 12 iunie 1942, când a împlinit 13 ani, Anne a primit un jurnal cu carouri alb-roşii, cu cheie, jurnal în care adolescenta făcea confidenţe unei prietene imaginare, Kitty, pe teme de religie, dragoste şi sexualitate. Tatăl amenajase o ascunzătoare în locuinţa din Prinsengracht 263, a cărei intrare era camuflată cu o bibliotecă, unde s-au ascuns din 6 iulie 1942.
La 4 august 1944, naziştii au venit la locuinţa din Prinsengracht după ce cineva îi trădase, iar pe 2 septembrie 1944, familia Frank a fost anunţată că va fi trimisă la Auschwitz. Pe 3 septembrie 1944 a plecat ultimul tren spre Auschwitz, plin cu peste 1.000 de evrei.
Anne și sora sa, Margot, împreună cu mama lor, Edith Frank au fost trimise la blocul 29 din lagărul de femei Birkenau, unde au stat până pe 28 octombrie 1944, când au fost transferate la lagărul de concentrare Bergen-Belsen.
Cu doar o lună înainte ca trupele britanice să elibereze lagărul de concentrare, în martie 1945 aici a izbucnit o epidemie de tifos. Mii de prizonieri au murit. Printre victime s-au aflat şi Anne şi Margo, conform Wikipedia.
1946: s-a născut George W. Bush, al 43-lea președinte al Statelor Unite ale Americii
George Walker Bush s-a născut la 6 iulie 1946, în New Haven, Connecticut - SUA. George Walker Bush a devenit cel de-al 43-lea președinte al Statelor Unite ale Americii în urma unor alegeri desfășurate la sfârșitul anului 2000.
În 2004 a fost reales pentru a doua oară, învingându-l pe democratul John Kerry. Cel de-al doilea său mandat al său s-a încheiat la data de 20 ianuarie 2009, odată cu depunerea jurământului de către succesorul său, Barack Obama.
1946: S-a născut Sylvester Stallone, actor, regizor și scenarist american
Sylvester Stallone s-a născut pe 6 iulie 1946, în New York City. Fața căzută a celebrului actor, scriitor, regizor și producător a fost rezultatul unui accident de forceps la momentul nașterii sale, când i-a fost tăiat un nerv, ceea ce i-a cauzat mai apoi și probleme de vorbire.
Înainte să fie descoperit ca actor, Sylvester Stallone a acceptat tot felul de job-uri pentru a se putea întreține, inclusiv să curețe cuștile leilor de la Grădina Zoologică din Central Park.
A inițiat un cinematograf și a acceptat să apară într-un film pentru adulți numit The Party at Kitty and Stud’s (1970). Au urmat în curând câteva părți necreditate din filme mainstream, cum ar fi Bananas (1971) și Klute (1971) de Woody Allen.
A devenit celebru ca scriitor și actor principal al filmului Rocky (1976), film premiat cu Oscar. După un declin la jumătatea carierei, Stallone a redescoperit succesul de box-office cu The Expendables (2010) și a câștigat aprecierile criticilor pentru reînvierea francizei Rocky cu Creed (2015), obținând prima sa victorie la Globul de Aur și o altă nominalizare la Oscar.
1971: A murit Louis Armstrong, muzician american de jazz
Louis Armstrong s-a născut la 4 august 1901 în New Orleans (Louisiana -SUA), având o copilărie zbuciumată. Părinţii săi s-au despărţit la puţin timp după naşterea sa. A fost încredinţat să fie crescut unei mătuşi, Josephine. El a mers la școală doar până în clasa a cincea, deoarece a fost nevoit să muncească pentru a-și întreține familia.
A avut meserii precum căruţaş, lăptar, vânzător ambulant, lustragiu, însă a fost atras de muzică din copilărie. Cânta la colţuri de stradă împreună cu grupuri improvizate, neavând posibilitatea şi nici forţa să folosească un instrument de suflat, așa cum și-ar fi dorit.
În anul 1914, se alătură unei formaţii şi cântă pe străzile New Orleans-lui, şlefuindu-şi simțul improvizației, o caracteristică esențială a muzicii jazz.
Și-a dezvoltat astfel o intonaţie optimă şi un deosebit simţ al improvizaţiei, transformând la maturitate jazz-ul în una din cele mai înalte expresii ale muzicii, cu sunetul clar şi briliant al trompetei sale şi cu vocea sa răguşită.
„When the Saints Go Marchin’in”, melodia cântată atunci pe străzi, va deveni, peste ani, una din piesele sale cele mai apreciate.
O parte dintre cele mai cunoscute piese muzicale pe care le-a interpretat și compus Louis Armstrong sunt: „What a Wonderful World”, „Hello Dolly”, „Ain’t Misbehaving’”, „Jeepers Creepers”, “Blueberry Hill”, “Chimes Blues”, „Stardust” etc.
Louis Armstrong a murit la 6 iulie 1971, în casa sa din cartierul Queens al orașului New York.
1975: s-a născut rapperul american 50 Cent
Pe numele său adevărat Curtis James Jackson III, rapperul american 50 Cent împlinește pe 6 iulie 50 de ani.
Artistul s-a născut în Queens (New York) și a ajuns cunoscut în întreaga lume prin albumul său de debut, Get Rich Or Die Tryin', care, împreună cu cel de-al doilea album al său, The Massacre, s-au vândut în peste 21 de milioane de exemplare
Sprijinit de Eminem și Dr. Dre - care a produs primul său mare succes comercial - 50 Cent a devenit unul dintre cei mai bine vânduți rapperi din lume.
2020: A murit Ennio Morricone, compozitor de film italian
Ennio Morricone s-a născut la 10 noiembrie 1928, la Roma. A studiat la Conservatorul din Santa Cecilia, sub îndrumarea lui Goffredo Petrassi, unde a primit diploma de trompetă (1946) şi diploma în Compoziţie (1954).
Ennio Morricone a compus muzică pentru peste 500 de filme şi seriale. Cu toate că doar 30 din coloanele sale sonore sunt pentru filme western, acestea sunt cele mai cunoscute.
În westernurile „The Good, The Bad and the Ugly” (Cel bun, cel rău, cel urât) şi „Once Upon A Time In The West” (A fost odată în vest), ambele regizate de Sergio Leone, se poate remarca cel mai bine stilul de compoziţie a lui Morricone.
A fost răsplătit, în 2007, cu premiul de onoare pentru întreaga carieră al Academiei Americane de Film, fiind al doilea compozitor de muzică de film care primeşte acest premiu (după Alex North).
Morricone a compus multe dintre cele mai faimoase coloane sonore din lume. Filmografia sa include peste 70 de filme premiate, toate peliculele lui Sergio Leone de la 1A Fistful of Dollars”, filmele lui Giuseppe Tornatore de la „Cinema Paradiso”, dar si pelicule ca: „The Battle of Algiers”, „Animal Trilogy”, „1900”, „Exorcist II”, „Days of Heaven”, „La Cage aux Folles I, II, III”, 1Le Professionnel”, „Once Upon a Time in America”, „The Mission”, „The Untouchables”, „Mission to Mars”, „Bugsy”, „Disclosure”, „In the Line of Fire”, „Bulworth”, „Ripley's Game” și „The Hateful Eight”.
Partitura sa pentru „The Good, the Bad and the Ugly” (1966) este considerată una dintre cele mai recunoscute și mai influente coloane sonore din istorie. A fost inclusă în Hall of Fame.
Ennio Morricone s-a stins din viaţă la 6 iulie 2020. A fost înmormântat într-un cimitir din Roma în cadrul unor funeralii private, conform dorinţei sale.
Se încarcă comentariile...
