Cubanezii se pregătesc pentru o „invazie”, pe fondul intensificării tensiunilor dintre SUA și insula care suferă de multă vreme. Poate regimul să supraviețuiască?

Locuitorii Cubei se pregătesc pentru posibilitatea unui conflict major cu Statele Unite, pe fondul escaladării tensiunilor dintre Washington și regimul comunist de la Havana.

Cubanezii afectați de embargoul american/FOTO:EPA/EFE

În ultimele săptămâni, presiunea economică exercitată de administrația americană a afectat profund viața de zi cu zi pe insulă. Criza energetică provocată de lipsa combustibilului a dus la pene frecvente de curent, iar multe instituții și clădiri nu mai au resurse pentru generatoare sau produse de bază.

Un jurnalist CNN aflat la Havana relatează că administratorul clădirii în care se află biroul televiziunii i-a cerut recent să confirme dacă va continua să vină la serviciu „în cazul unei invazii americane iminente”.

Potrivit acestuia, autoritățile locale au transmis instrucțiuni tuturor clădirilor de stat să pregătească planuri pentru un posibil atac extern.

Administrația americană nu a anunțat public intenția unei intervenții militare în Cuba. Cu toate acestea, declarațiile recente ale oficialilor de la Washington și intensificarea sancțiunilor au alimentat temerile privind o deteriorare gravă a relațiilor.

Vizita directorului CIA la Havana

Tensiunile au crescut și mai mult după vizita efectuată la Havana de directorul Central Intelligence Agency, John Ratcliffe.

Pentru mulți cubanezi, prezența șefului CIA pe insulă a avut o încărcătură simbolică puternică. În discursul oficial cubanez, CIA este asociată de decenii cu tentativele americane de destabilizare a revoluției cubaneze și cu comploturile împotriva fostului lider Fidel Castro.

Imaginile publicate după întâlnire au arătat oficiali cubanezi și americani reuniți într-o clădire oficială din Havana, într-un cadru strict protocolar.

Potrivit unor oficiali americani citați de CNN, Ratcliffe ar fi acuzat autoritățile cubaneze că găzduiesc facilități de interceptare pentru Rusia și China și că subminează interesele Statelor Unite în regiune.

La rândul lor, oficialii cubanezi au susținut că insula nu reprezintă o amenințare pentru SUA și au cerut ridicarea blocadei petroliere care afectează grav economia țării.

Posibila inculpare a lui Raúl Castro

La scurt timp după plecarea delegației americane, au apărut informații potrivit cărora procurorii federali americani analizează posibilitatea formulării unor acuzații împotriva fostului lider cubanez Raúl Castro.

Acesta este acuzat de implicare în doborârea, în 1996, a două avioane aparținând organizației cubano-americane Brothers to the Rescue.

O eventuală inculpare ar reprezenta o escaladare majoră a tensiunilor și ar putea pune capăt negocierilor dintre cele două state.

Mai mulți oficiali cubanezi au declarat pentru CNN că o asemenea măsură ar fi percepută drept un pas către o intervenție militară americană.

Președintele Miguel Díaz-Canel a afirmat recent că populația este pregătită „să își dea viața pentru revoluție”.

Pregătiri pentru un posibil conflict

Presa de stat cubaneză a difuzat imagini cu exerciții militare și civili instruiți pentru apărarea țării, în cadrul conceptului promovat încă din perioada lui Fidel Castro privind „războiul întregului popor”.

Strategia presupune un conflict de gherilă și mobilizarea populației civile în eventualitatea unei invazii externe.

Unele imagini arată soldați folosind armament sovietic vechi, inclusiv tunuri antiaeriene trase de boi.

Istoricul militar Hal Klepak a declarat pentru CNN că, în ciuda lipsei de echipamente moderne, forțele cubaneze ar putea opune rezistență în cazul unei intervenții terestre.

O populație afectată de criză

În paralel cu tensiunile politice, condițiile de trai din Cuba continuă să se degradeze.

Locuitorii se confruntă cu pene de curent prelungite, lipsa alimentelor și a medicamentelor, iar în multe zone gunoiul nu mai este colectat regulat.

Ministerul cubanez al Energiei a anunțat recent că țara și-a epuizat rezervele de combustibil, în timp ce noile sancțiuni americane afectează transporturile maritime către insulă.

În timpul unui protest organizat la Havana împotriva penelor de curent, o femeie a declarat pentru CNN că mulți oameni au ajuns la limită.

„Dacă jumătate dintre noi mor, atunci mor”, a spus ea. „Dar măcar cealaltă jumătate va putea trăi în pace.”

Istoricul cubano-american Ada Ferrer avertizează că o eventuală prăbușire a regimului ar putea fi urmată de violențe și represalii politice.

Între timp, autoritățile cubaneze au distribuit populației ghiduri de protecție civilă pentru cazul unei „ipotetice agresiuni militare”, recomandând oamenilor să pregătească rucsacuri cu provizii esențiale.

Un locuitor din Havana a rezumat însă starea de spirit a multor cubanezi printr-o observație amară: „Ne spun să ne pregătim ca pentru un uragan. Dar deja nu mai avem nimic.”

Cuba se confruntă cu una dintre cele mai grave crize economice și energetice din ultimele decenii

Cuba se confruntă cu una dintre cele mai grave crize economice și energetice din ultimele decenii, după ce autoritățile au confirmat că țara a rămas fără motorină și păcură pentru alimentarea centralelor electrice.

Ministrul cubanez al Energiei a declarat pe 13 mai că insula nu mai dispune de combustibilul necesar pentru menținerea funcționării sistemului energetic național.

Criza are loc pe fondul intensificării presiunilor din partea administrației americane conduse de președintele Donald Trump, care a avertizat în repetate rânduri că Washingtonul urmărește schimbarea regimului comunist de la Havana.

Secretarul de stat american Marco Rubio a susținut că sancțiunile economice impuse Cubei sunt menite să forțeze transformări politice pe insulă.

Liderii cubanezi au răspuns sfidător. Președintele Miguel Díaz-Canel a declarat în martie că „orice agresiune externă va întâmpina o rezistență de neclintit”.

Cum a început criza

Timp de mai bine de două decenii, Cuba a depins puternic de petrolul venezuelean.

După venirea la putere a fostului președinte venezuelean Hugo Chávez în 1999, relațiile dintre Caracas și Havana s-au consolidat rapid. Venezuela, bogată în petrol, a devenit principalul susținător economic al Cubei, livrând la un moment dat peste 100.000 de barili de combustibil pe zi, în condiții preferențiale.

Sprijinul a continuat și sub conducerea lui Nicolás Maduro, chiar și în perioada în care economia Venezuelei s-a prăbușit.

Potrivit articolului, situația s-a schimbat radical după capturarea lui Maduro de către forțe speciale americane, la începutul anului. Livrările de petrol către Cuba ar fi încetat aproape complet, iar alte state au evitat să intervină din cauza amenințărilor Washingtonului privind introducerea unor taxe punitive pentru țările care furnizează combustibil Havanei.

Pene de curent și proteste

În ultimele luni, locuitorii Cubei s-au confruntat cu pene repetate de curent, raționalizarea benzinei și perturbări majore ale activităților economice.

Autoritățile au redus funcționarea unor stațiuni turistice și au avertizat companiile aeriene că realimentarea avioanelor ar putea deveni imposibilă.

Pe rețelele sociale au apărut imagini cu proteste sporadice în mai multe zone ale țării. În martie, în orașul Morón, protestatari au aruncat cu pietre și au incendiat sediul local al Partidului Comunist.

Organizația Națiunilor Unite a avertizat că blocada energetică afectează capacitatea guvernului cubanez de a distribui alimente populației vulnerabile și împinge țara spre o criză umanitară.

Mai multe state, inclusiv China, Brazilia și Mexic, au trimis sau au promis ajutor alimentar și umanitar. Totuși, experții spun că fără livrări consistente de petrol, guvernul cubanez ar putea întâmpina dificultăți majore în menținerea funcționării statului.

La sfârșitul lunii martie, un petrolier rusesc care transporta 730.000 de barili de petrol a ajuns în Cuba, oferind un respiro temporar. Potrivit ministrului Energiei, combustibilul s-a epuizat însă la începutul lunii aprilie.

De ce este importantă Cuba pentru Washington

Mai multe administrații americane au încercat de-a lungul timpului să izoleze sau să schimbe regimul comunist instalat la Havana după revoluția condusă de Fidel Castro.

Actuala administrație Trump a intensificat sancțiunile și a făcut presiuni asupra unor state din America Latină și Caraibe să reducă relațiile cu Cuba, inclusiv cooperarea în domeniul medical.

Sub presiunea Washingtonului, Ecuador și Costa Rica au întrerupt relațiile diplomatice cu Havana.

Pentru mulți politicieni americani, Cuba este văzută și ca un punct de influență pentru adversarii geopolitici ai SUA, inclusiv China, Rusia și Iran.

Riscul unui nou val migrator

Experții avertizează că o eventuală prăbușire a guvernului cubanez ar putea genera o nouă criză migratorie în apropierea coastelor americane.

În 1980, peste 125.000 de cubanezi au ajuns în Florida în timpul exodului cunoscut drept „Mariel boatlift”.

Actualul val migratoriu început în timpul pandemiei de Covid-19 este deja considerat mai amplu. Potrivit demografului cubanez Juan Carlos Albizu-Campos, Cuba a pierdut peste 2,75 milioane de locuitori din 2020 până în prezent.

Analiștii spun că un colaps total al statului cubanez ar putea destabiliza și alte țări din Caraibe și America Latină.

Negocieri discrete

După luni de speculații, guvernul cubanez a confirmat în martie că au loc negocieri cu oficiali americani.

Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, printre cei implicați în discuții se află și Raúl Guillermo Rodríguez Castro, considerat apropiat de conglomeratul militar cubanez GAESA.

Pe 14 mai, directorul Central Intelligence Agency, John Ratcliffe, a efectuat o vizită în Cuba pentru discuții la nivel înalt.

În paralel, autoritățile cubaneze au făcut unele concesii, inclusiv eliberarea unor deținuți politici și deschiderea limitată a economiei.

Guvernul de la Havana a anunțat că va permite cubanezilor din diaspora să investească și să deschidă companii locale și a autorizat firmele private să importe propriul combustibil.

Marco Rubio a declarat însă că aceste măsuri „nu merg suficient de departe” și că schimbările reale nu vor fi posibile până când „oameni noi” nu vor prelua conducerea Cubei.