Cine sunt „Nimfele Dace“, tinerele care dansează fermecător şi fac cunoscută în Europa istoria antică a României VIDEO
0
Peste 100 de tinere voluntare promovează, prin dansul lor, valorile de patrimoniu ale Sălajului, la zeci de festivaluri de reconstituire istorică din ţară şi din Europa.
De 10 ani, “Nimfele dace”, un grup de tinere din Zalău, promovează în lume istoria românilor, situl arheologic de la Porolissum şi Festivalul Roman de la Zalău şi încearcă să trezească interesul oamenilor pentru studiul istoriei şi al mitologiei româneşti.
Trupa de dans cu tematică istorică a fost fondată în 2006, de către Ancuţa Mărieş - în prezent, coordonatorul formaţiei, pentru ca un an mai târziu să fuzioneze cu şcoala de dans a coregrafului Roxana Câmpean. De atunci, “Nimfele” au participat la numeroase festivaluri de reconstituire istorică din ţară şi din străinătate.
Ideea unde astfel de trupe i-a venit Ancuţăi când a văzut că tot mai mulţi dintre cunoscuţii ei pleacă în străinătate. „Era nedrept ce se întâmpla, pentru că şi noi avem valori care trebuie puse în valoare date mai departe. Sigur, există organisme abilitate care să facă rebranding, cred că şi o iniţiativă privată este binevenită. Trebuie să fim mândri că suntem români, să ne apreciem valorile”, menţioneză „mama” nimfelor.
“Prin intermediul spectacolelor noastre de dans, cântec şi teatru scurt, într-un registru de expresie artistică modernă, dorim să trezim interesul publicului faţă de moştenirea culturală a Antichităţii şi Evului Mediu românesc”, ne declară, la rândul său, coregrafa.
Cine erau nimfele
În cadrul civilizaţiei dace, nimfele erau un grup de femei tinere, care dansau, cântau, culegeau plante tămăduitoare, făceau agricultură, creşteau animale şi îşi îngrijeau copiii şi soţii. Există puţine izvoare istorice care să descrie femeile din Dacia, însă pentru Ancuţa Mărieş, fondatorul trupei, acest lucru nu a reprezentat un impediment în promovarea istoriei. Columna lui Traian a fost sursă de inspiraţie pentru costumele nimfelor, iar din statuetele descoperite la Popeşti, lângă Sarmisegetuza, s-a inspirat pentru opinci.
În cadrul spectacolelor pe care le susţin, frumoasele nimfe poartă rochii din fibre naturale, legate cu sfori de cânepă, opinci de piele manufacturale, piei de miel, prinse tot cu sfori de cânepă, iar pe cap au coroniţe de margarete, existând supoziţia că florile au fost folosite ca podoabe încă din cele mai vechi timpuri.
“Dacii nu au dezvoltat un sistem de scriere unitar şi nu au lăsat efigii (plăcute votive cu mesaje cioplite in piatră), situaţie în care despre activităţile femeilor dace putem face doar presupuneri”, afirmă coordonatorul trupei.
Femeile dace făceau agricultură şi creşteau animale domestice, cunoşteau plantele textile şi produceau pânza din care mai apoi îşi făceau veşminte, dansau, cântau, îşi îngrijeau copiii şi soţii. Iar dacă medicii traci erau atât de apreciaţi în antichitate, iar plantele de leac erau cunoscute în Dacia aşa încât au fost consemnate liste cu denumiri dace ale unor plante, putem presupune că femeile ştiau să le culeagă şi să le prepare”, subliniază Ancuţa Mărieş.
Efigiile, sursă de inspiraţie
Pentru că nu există izvoare istorice care să releve cum se dansa în acele vremuri, Roxana Câmpean foloseşte ca sursă de inspiraţie pentru coregrafie, posturile în care sunt surprinse femeile dace pe vase, pe efigiile descoperite de către arheologi.
O inspiră şi muzica special compusă pentru dansul nimfelor de către doi absolvenţi de Conservator: soţul său, Paul Câmpean, şi Sergiu Chirilă. “Ambii au studiat istoria muzicii şi au compus melodiile după regulile oligocordiei - o structură melodică specifică perioadei antice şi redusă ca număr de sunete. Cântecele nu erau foarte elaborate, având cel mult patru note muzicale şi o singură linie melodică întrucât şi instrumentele muzicale folosite erau unele simple: tobe, bucăţi de lemn (gen toaca), harpa cu patru sau şapte corzi din păr de cal, buciumul, fluierul, naiul, frunza, cavalul ori cimpoiul”, explică Roxana.
Femeile dace cântau la plecarea oilor în transhumanţă, la întoarcerea acasă a bărbaţilor, la înmormântări, la şezători, când le plecau bărbaţii la război, în cadrul micilor ritualuri casnice, cu prilejul unor activităţi agricole, de jale ori când celebrau naşterea.
“Nu putem şti cum anume cântau ele, dar putem asculta melodiile populare vechi, din arealul care odinioară era locuit de daci. De altfel, coloana sonoră a spectacolelor noastre a fost alcătuită pe baza acestor melodii”, adaugă coregraful.
Cum devii o “nimfă”
Pentru a face parte din trupa de nimfe, tinerele trebuie să o convingă pe coregrafă nu doar că sunt talentate, ci şi serioase, responsabile şi muncitoare. Primii paşi de dans se învaţă la cursurile de dans modern pe care Roxana Câmpean le predă la Casa de Cultură a Sindicatelor din Zalău. Acolo este, practic, pepiniera pentru “Nimfele dace”. Fetele care fac performanţă sunt, mai apoi, incluse în grupul celor 20. În cei peste 10 ani de activitate, Roxana a pregătit 120 de nimfe.
“Nu poţi fi o nimfă adevărată, dacă nu îţi cunoşti istoria”, mai spune coregrafa. Tocmai de aceea, componentele grupului trebuie să îşi însuşească informaţii despre trupă şi istoricul ei, dar şi despre femeile dace, pentru a putea înţelege valorile transmise în cadrul spectacolelor lor.
Sunt multe, foarte multe ore de repetiţii, foarte multă muncă. “Nu este atât de greu pe cât este de frumos. Aprecierea publicului ne încarcă de energie pozitivă după fiecare reprezentaţie”, puncteză coregrafa, bucuroasă că le poate orienta pe tinere către o astfel de activitate culturală, ce le deschid şi le dezvoltă orizonturile.
În prezent, din grupul nimfelor fac parte Petruţa Alexa, Andreea Andrei, Bartus Kriszta, Miruna Buda, Alexandra Ciurbe, Patricia Elekes, Petruţa Ghiuruţan, Oana Hegheduş, Ioana Lolos, Irina Lungu, Ştefania Maruneac, Miruna Muste, Diana Paşcalău, Oana Pop, Dora Puşcaş, Liviana Rus, Tania Sălăjean, Oana Ţigle, Iulia Turoczi şi Daiana Zaharie.
Fac senzaţie la festivalurile de reconstituire istorică
Recent, nimfele s-au întors de la unul dintre cele mai mari festivaluri de reenactment antic din lume - Natale din Roma, unde au reprezentat România pentru al şaptelea an consecutiv. Acum se pregătesc pentru o nouă deplasare, de data aceasta în Bulgaria, la Svishtov, la Festivalul Antic “Eagle of Danube”, programat pentru 10-12 iunie, ce recreează viaţa militară şi luptele dintre Imperiul Roman şi triburile inamice.
Câteva zile mai târziu, mai precis în 26 iunie, “Nimfele dace” vor ajunge la Cricău, judeţul Alba, la Festivalul Cetăţilor Dacice.
În 2-3 iulie, dansul frumoaselor zălăuance va încânta publicul manifestării Porolissum Fest, organizată la castrul roman de la Porolissum, pentru ca la sfârşit de iulie, ele să fie prezente la Festivalul Roman de la Zalău, acolo unde s-au lansat, de altfel, acum zece ani. Fetele nu vor lipsi nici de la Festivalul Antic de la Iaşi, din 1 octombrie, pentru ca în 3 şi 4 decembrie, să onoreze invitaţia italienilor la un festival istoric de la Matera.
Nimfele dace, la festivalul "Eagle of Danube", din Bulgaria
Vă mai recomandăm:
Muzeul Judeţean te invită să corectezi falsurile istoriei
Se caută graficieni pentru suvenirurile care să „vorbească“ lumii despre Sălaj
Se încarcă comentariile...
