Turnu Severin: Ramona Cotîrţă, un elev model pentru generaţia din care face parte

Ramona Cotîrţă este pasionată de voluntariat

Este olimpică la şcoală, iar în timpul liber este voluntar în Cruca Roşie. Ştie cum e să ajungi pe prima treaptă la naţională, de aceea vrea să pregătească şi alţi colegi care să-i urmeze paşii.

A intrat în Crucea Roşie dintr-o pură întâmplare, însă a rămas aici doar pentru că a dovedit că este un voluntar, pe care te poţi baza oricând, pasionat de ceea ce face şi mereu dispus să meargă mai departe. Indiferent cât de greu i-ar fi.

“Eram în şcoala generală, când am ajuns la Crucea Roşie, înlocuind o colegă care avea o problemă”, îşi aminteşte Ramona despre începutul ei în cadrul societăţii.

Nu i-a fost deloc teamă că n-ar putea să facă faţă noii activităţi, şi asta pentru că e o fire extrem de puternică şi energică, foarte sufletistă, prietenoasă şi comunicativă.

„Sunt foarte stăpână pe mine, iar ceea ce îmi impun trebuie să duc până la capăt, chiar dacă fac sacrificii enorme”, ne spune Ramona, întărindu-ne afirmaţiile.

În primul an de voluntariat, a ajuns, la naţională, împreună cu echipajul din care făcea parte, pe locul patru. Un loc bun, dar prea mic pentru ceea ce-şi dorea.

După doi ani de-abia a reuşit şi ceea ce căuta: locul întâi pe ţară. „În clasa a opta, am participat la faza judeţeană, unde am luat locul întâi, calificându-ne la naţională, unde am reuşit şi aici să obţinem un rezultat magnific, intrând în istorie.

Am luat locul întâi pe ţară, ceea ce nu se mai întâmplase de foarte mult timp pentru Mehedinţi”, ne spune, zâmbind, Ramona Cotîrţă.   

„Vreau să aduc un nume bun şcolii în care învăţ”
În acest moment, face parte din campania umanitară „Banca de alimente”, prin care Crucea Roşie îi ajută pe nevoiaşi cu ajutoare constând  în hrană. În acelaşi timp însă se ocupă şi de formarea unei alt echipaj care să participe la faza naţională a concursului ”Sanitarii pricepuţi”.

„Anul acesta este naţionala la gimnaziu şi am hotărât să creez un echipaj, în Colegiul Naţional „Traian”, pe care să-l instruiesc şi pe care-l trimit la naţională. Vreau să demonstrez că pot mult mai mult şi să aduc un nume bun şcolii în care învăţ”, adaugă tânăra.

Oricine în locul ei s-ar mândri cu rezultatele obţinute până acum. În plus, voluntariatul nu o împiedică să participe şi în activităţile şcolare.

A început în clasele I-IV, cu concursurile de matematică şi a continuat în gimnaziu şi în liceu cu olimpiadele. „Am acasă doar două medalii de aur: una de la Crucea Roşie şi una de la concursul „Evaluarea în educaţie”.

Cel mai mult mă mândresc cu Cupa de la Sanitarii pricepuţi. Asta este cea mai mare realizare”, ne spune, mândră de rezultatele sale, Ramona.

Deocamdată, nu e hotărâtă ce carieră va îmbrăţişa în viitor. „Nu mi-am dorit niciodată să devin medic, întrucât majoritatea din familie lucrează în poliţie.

Văzându-i pe cei din jur îmbrăcaţi în haina militară, asta mi-am dorit dintotdeauna. Dar nu se ştie. Acum îmi place mai mult medicina”, conchide, sigură pe sine, Ramona Cotîrţă.

Profil
Născută:  23 august 1994, Dr. Tr. Severin
Studii: elevă cls. a X-a, Colegiul Naţ. “Traian”- Severin
Experienţă: de 4 ani, voluntar în Crucea Roşie
Pasiuni:  călătoriile, muzica, cititul

Care e cea mai mare satisfacţie a voastră, a voluntarilor?
R.C.: „Atunci când putem să ajutăm pe cineva şi când vedem că suntem de folos pentru ţara în care trăim, pentru oraşul în care trăim. Suntem conştienţi că trecem prin nişte clipe foarte grele cu criza aceasta şi dacă sunt persoane care pot să ajute săracii şi năpăstuiţii, prin intermediul nostru, e cu atât mai bine. Chiar sunt mândră când pot să ajut pe cineva, pentru că mă gândesc că nu se ştie niciodată când roata se va întoarce şi voi fi şi eu în situaţia lo”.

Cum consideri că sunt tinerii din ziua de azi?
R.C.: „Foarte delăsători, gândesc că totul trebuie să le aparţină, şi-ar dori ca tot ceea ce au să primească pe tavă şi să nu depuna niciun fel efort. Totul se rezumă, la unii dintre ei, la discoteci, cluburi, fumat, droguri şi alte chestii. Nu sunt deloc de acord cu aceste lucruri, dar asta este. Chiar rog tineretul din ziua de astăzi sa se schimbe, pentru că nu e bine ceea ce fac”.

Ce-i place?
R.C.: „Admir, în primul rând, sinceritatea. Nu sunt genul de persoană care să fiu cu nasul pe sus. Mi-a plăcut întotdeauna să vorbesc cu toată lumea, inclusiv cu oamenii simplii sau cu cei a căror putere financiară e mai mică decât a mea”.

Ce nu-i place? 
R.C.: “Urăsc să fiu minţită. Prefer să mi se spună adevărul în faţă, chiar dacă, uneori, doare. Nu-mi plac, în general, oamenii falşi şi detest, de asemenea, invidia şi răutatea”.