Ocolit de investitorii străini, Severinul moare încet, dar sigur
0
Deşi la începutul anului 1990, era un puternic centru industrial, Severinul a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai văduvite de investiţii municipii de reşedinţă de judeţ din România. În urma unor administraţii lipsite de orice fel de viziune economică, municipiul Turnu Severin s-a transformat într-un oraş-ruină, lipsit de interes din partea investitorilor străini şi grav afectat de flagelul şomajului.
Marile unităţi economice ale judeţului Mehedinţi şi-au închis porţile rând pe rând, iar micii agenţi economici au absorbit doar o mică parte din forţa de muncă disponibilă. O parte din mehedinţeni au luat drumul Occidentului în căutarea unui loc de muncă, alţii s-au retras la ţară, iar unii se ocupă cu micul trafic peste Dunăre.
Istoria tristă a Celrom-ului
După 1990, rând pe rând marile unităţi economice din judeţul Mehedinţi şi-au închis porţile fie din cauza privatizărilor dubioase, fie din cauza neadaptării la condiţiile unei pieţe libere. Fostul Combinat de Celuloză şi Hârtie, actualmente CELROM, a fost cea mai mare fabrică de carton ondulat din Oltenia şi o perlă a industriei mehedinţene, după 1989 aici s-a dat o bătălie la baionetă pentru fiecare acţiune. În perioada februarie-mai 1996 aici a avut loc cea mai lungă grevă din istoria sindicală românească. Timp de 87 de zile angajaţii au ţinut piept jandarmilor şi l-au obligat pe acţionarul majoritar de la acea vreme, Vladimir Cohn să plece cu coada între picioare. Tot aici şi-a găsit sfârşitul, sechestrat în ghereta de la poartă, preşedintele FPS Mehedinţi, Alexandru Manea. După finalizarea grevei, 39 la sută din acţiuni au ajuns la PAS CELROM, iar treburile s-au liniştit pentru o vreme, societatea devenind una profitabilă. Înglobat în datorii de peste 17 milioane de euro la diverşi furnizori şi fără sprijinul unui investitor, combinatul nu a mai găsit resursele necesare să se redreseze şi, în toamna anului 2008, şi-a închis porţile. Salariaţii au fost trimişi acasă în şomaj tehnic, dar în cele din urmă toţi cei 800 de angajaţi au intrat în şomaj în luna septembrie a.c.. Combinatul a intrat în insolvenţă în luna iunie 2009 la solicitarea BRD care are de recuperat o linie de credit în valoare de 2.200.000 de dolari. În martie 2012, CELROM a fost cumpărat de omul de afaceri severinean Costi Izvoranu, pentru suma de 10 milioane de euro şi a promis că va redeschide fabrica. Până acum intenţiile acestuia nu s-au materializat.
O altă unitate pusă pe butuci
Fostul Combinat de Prelucrare a Lemnului, actualmente CILDRO SA, a fost cumpărat după revoluţie de investitori germani. După câţiva ani aici nu s-a mai produs mobila, care pe vremea lui Ceauşescu în cea mai mare parte lua drumul exportului, spre URSS şi alte state comuniste. De altfel, în acele vremuri, severinenii care vroiau să achiziţioneze mobilă produsă în acest combinat trebuiau să aibă relaţii în rândul şefilor. Acum la Cildro mai lucrează puţini din specialiştii de altădată şi nu mai produc mobilă, ci produse stratificate din lemn şi placaje speciale din lemn destinate carosărilor de camioane, dube, furgonete cât şi panourilor cofraj pentru construcţii cu rezistenţe foarte mari la umiditate.
Doi coloşi, cu viitor incert
Construcţia Combinatului de Apă Grea (ROMAG PROD) amplasată la nord de Drobeta Turnu-Severin s-a realizat între 1982-1988. La 17 iulie 1988 a început producerea apei grele cu primul modul. În prezent, combinatul are datorii uriaşe iar soarta lui este incertă. Nici viitorulTermocentralei de la Halânga (ROMAG TERMO) nu este prea bun fiindcă are probleme serioase de mediu. Termocentrala pe cărbune de la Halânga, care asigură consumul de abur tehnologic şi energie electrică pentru sucursala Romag Prod, dar şi termoficarea din Dr. Tr. Severin, are nevoie de 170 de milioane de euro pentru a reduce emisiile poluante. Autorizaţia integrată de mediu a unităţii a expirat la sfârşitul anului 2008, dar termocentrala a primit din partea Ministerului Mediului o dispensă pentru a rezolva problemele cu care se confruntă. Cele două mari probleme ale Termocentralei sunt legate de montarea unei noi instalaţii de desulfurare a gazului de cocserie, precum şi a uneia de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii.
Uzina de vagoane salvată de nemţi
Iniţial atelierele CFR au fost înfiinţate în 1882. În 1956 s-au realizat primele vagoane. Începând cu 1991 Uzina de Vagoane a luat denumirea de S.C. MEVA S.A. Şi MEVA a fost serios afectată de criză şi comenzile au scăzut drastic în ultimii ani. Astfel, salariaţii au fost trimişi în şomaj, iar uzina a intrat în insolvenţă. În iulie anul acesta, nemţii de la Astra Rail Industries au cumpărat Astra Vagoane, Meva şi Romvag cu peste 30 milioane de euro. La momentul deschiderii procedurilor, datoriile consolidate ale celor 3 companii depăşeau 150 milioane euro.
Ce s-ar putea face pentru redresarea economică?
Cheia pentru ca investitorii să vină şi în judeţul Mehedinţi este evident în mâinile autorităţilor judeţului, care ar trebui să le creeze o serie de facilităţi fiscale şi să amenajeze un parc industrial. În plus, cea mai mare resursă pentru Mehedinţi şi în mod deosebit pentru Drobeta Turnu Severin – oraş riveran, care ar putea fi exploată, este Dunărea. Autorităţile au posibilitatea datorită Strategiei Dunării să atragă fonduri europene. Rămâne de văzut însă în ce măsură autorităţile vor înţelege să profite de această şansă uriaşă şi să o valorifice în folosul dezvoltării acestei urbe.
Citiţi şi:
Cum intră la apă industria de apă grea
Termocentrala de la Halânga a fost amendată cu 50.000 de lei pentru poluarea cu cenuşă
Se încarcă comentariile...
