Apel pentru repatrierea tezaurului dacic de la Porţile de Fier
0Asociaţia România Vie, fondată de un grup de protestatari din Bucureşti, a demarat o campanie prin intermediul unei reţele de socializare şi a unei petiţii online- http://www.petitieonline.ro/petitie/44361146- pentru cumpărarea de către statul roman şi repatrierea tezaurului dacic de argint de la Porţile de Fier, aflat în colecţiile prestigiosului muzeu Detroit Institute of Arts, aflat în Detroit, Michigan Statele Unite ale Americii.
Ideea demarării acestei campanii a pornit după ce managerul oraşului Detroit, Kevin Orr, a anunţat luna aceasta începerea evaluării în vederea eventualei vânzări a unei părţi a colecţiilor Detroit Institute of Arts pentru a obţine fondurile necesare acoperirii măcar parţiale a datoriilor enorme acumulate de municipalitatea acestui oraş, confruntat cu o accentuată depopulare şi cu enorme probleme financiare şi sociale în urma închiderii cu ani în urmă a industriei de automobile şi a celorlalte industrii care făcuseră cândva din Detroit o înfloritoare metropolă cu 1,8 milioane de locuitori (în prezent, acesta de-abia trecând de 700 de mii). Dacă se va proceda la vânzarea fie şi parţială a colecţiilor muzeului din Detroit, România ar putea avea după exact o sută de ani de la descoperire, dar şi înstrăinare, o şansă nesperată de a recupera o importantă valoare de patrimoniu cultural naţional de care a fost privată prin efectul ocupaţiei austro-ungare în regiunea unde s-a facut descoperirea.
“Intenţia noastră este ca după ce se va strânge un număr consistent de semnături pe petiţia online, să ataşăm aceste semnături la o petiţie cu acelaşi text, dar semnată şi ştampilată de către asociaţia noastră, pe care o vom înainta Ministerului Afacerilor Externe şi, în mod special, domnului ministru Titus Corlăţean. Acele organizatii non-guvernamentale care vor dori să susţină demersul nostru sunt invitate să ne trimită adrese scrise prin care să-şi declare adeziunea, pe care de asemenea le vom depune o dată cu petiţia noastră”, spune preşedintele Asociaţiei România Vie, Alexandru Surcel.
Aşadar, în posesia celebrului muzeu de artă din Detroit se află un tezaur compus dintr-un coif şi câteva pocale de argint, foarte asemănătoare celor descoperite în mormântul principelui traco-get Cotys, de la Agighiol, din Dobrogea. De o valoare artistică ce nu poate fi negată, ele aparţin unui stil de artă aristocratică care a înflorit în secolele VI-IV I.Ch. în spaţiul getic de la est şi sud de Carpaţi, până în Munţii Balcani, şi ilustrat de descoperiri foarte importante făcute pe teritoriile României şi Bulgariei.
Aşa cum ştim din mai multe surse literare antice, deşi nu existau deosebiri semnificative de limbă şi civilizaţie, populaţiile dacice se împărţeau în trei ramuri: dacii propriu-zişi, care trăiau în interiorul arcului carpatic şi la vest şi nord de acesta, până în sudul Poloniei, Slovacia şi Ungaria de azi, geţii răspândiţi la est şi sud de Carpaţi, precum şi peste Dunăre până în Munţii Balcani, şi moesii, care ocupau teritorii aparţinând azi Bulgariei şi Serbiei. În urma stabilirii în secolele VIII-VII I.Ch. a sciţilor în nordul Mării Negre, în stepele până atunci populate de o altă seminţie tracică, cimmerienii, geţii au intrat în contact cu arta animalieră în metale preţioase- bronz, argint şi aur- a acestora. Preluând tehnicile şi o parte din motivele scite, geţii şi-au dezvoltat propria artă animalieră în metale preţioase care a înflorit, aşa cum spuneam, în secolele VI-IV I.Ch. Unii autori au încercat să atribuie sciţilor şi tezaurele în tehnica artei animaliere descoperite în România şi Bulgaria, dar diferentele stilistice şi de factură a obiectelor, ca şi corespondenţa prea frapantă a răspândirii geografice a acestor tezaure cu spaţiul cunoscut ca fiind al geţilor, indică clar originea autohtonă a acestora.
Tezaurul deţinut de Detroit Institute of Arts datează cel mai probabil din secolul IV I.Ch., de când datează şi tezaurul de la Agighiol cu care se aseamănă atât de mult, şi a fost descoperit se pare în 1913, în apele Dunării, pe stâncile de la Porţile de Fier, în apropierea malului românesc, de către un marinar naufragiat în zonă. Numărul pieselor din tezaur este necunoscut dar câteva din ele au ajuns în colecţia lui Franz Trau din Viena şi în Muzeul Porţilor de Fier din Turnu Severin. De aici, tot pe bucăţi, a fost achiziţionat de diverşi colecţionari ajungând, coiful la Muzeul de Istoria Artelor din Detroit, iar vasul de tip situlă la Metropolitan Museum din New York. La muzeul din Detroit se află şi un vas de tip arribalos ornamentat cu motive dacice specifice. Ulterior, în anii '80, a fost descoperit şi tezaurul de la Peretu jud. Teleorman în care este prezentă şi o variantă a aceluiaş tip de coif de argint, ceea ce a făcut ca specialiştii să vorbească despre un atelier în care au fost confecţionate ambele coifuri. Având în vedere această origine, coiful şi pocalele mai sunt cunoscute drept tezaurul de la Porţile de Fier. Mult timp, această importantă descoperire a rămas cvasinecunoscută arheologilor români, fiind pentru prima data tratată într-o teză românească de specialitate în 1969, când D. Berciu a publicat remarcabila sa lucrare „Arta traco-getică”, dedicată exact stilului aristocratic animalier din secolele VI-IV I.Ch.
Citiţi şi:
FOTO Relaţiile economice intense ale Transilvaniei cu Polonia, susţinute de tezaurul de la Şopteriu
Se încarcă comentariile...
