Cum se face şcoală online în satul cu şapte copii. O profesoară predă fizica şi matematica unei singure eleve

Copiii premianţi ai şcolii din Caraorman Arhivă Valentina Macarencu

Pentru oamenii din Caraorman, judeţul Tulcea, cuvântul „izolare“ are conotaţii străvechi şi obişnuite. Acolo, în inima Deltei, nu există medic, farmacie, spital. Ambulanţa vine după o oră şi jumătate, iar cursele spre Tulcea sunt rare. La şcoala din localitate mai învaţă doar câţiva copii.

Îţi ajung degetele de la mâini ca să numeri copiii de vârstă preşcolară sau şcolară din Caraorman: la grădiniţă venea o singură fetiţă. O altă copilă mergea la şcoala pregătitoare, patru copii sunt înscrişi în clasa a III-a, iar o fetiţă este în clasa a VI-a. Educatoarea predă şi materiile umane la gimnaziu, iar un alt cadru didactic, care lucrează şi la poştă, predă materiile reale. 

Valentina Macarencu este profesor suplinitor de 35 de ani. În vremurile normale, ziua de muncă şi-o împărţea între copilul de grădiniţă şi fetiţa de clasa a VI-a, căreia îi preda matematica şi fizica. După închiderea şcolilor, a continuat să o înveţe pe Andreea Platon despre triunghiuri congruente şi despre numere raţionale. „Chiar acum, la 11.00, începem ora. De regulă, vorbim mult la telefon pentru că îmi permit având o singură elevă, iar temele i le dau pe WhatsApp. Tot aşa îmi trimite şi rezolvările“, ne spune profesoara cu un singur elev.

Dascăl de 35 de ani Arhivă personală Valentna Macarencu

Chiar dacă nu este un copil genial, Andreea este muncitoare şi profesoara sa spune că şi în timpul vacanţei fetiţa îi trimitea rezolvări. „O laud şi o încurajez deseori, iar atunci când greşeşte îi atrag atenţia. Consider că suntem mai mult prietene decât elevă şi profesoară“, mărturiseşte cadrul didactic.

Eleva are deja două note la matematică: un 7 şi un 8 şi ar putea pur şi simplu să-i încheie media, însă responsabilitatea este cuvântul de ordine atunci când vine vorba de şcoală.

Satul Caraorman, care aparţine din punct de vedere administrativ de comuna Crişan, reprezintă Raiul pentru turişti, însă pentru localnici doar o luptă pentru supravieţuire. Oamenii locului, din ce în ce mai puţini şi mai bătrâni, urmaşii cazacilor zaporojeni care au emigrat în zona Deltei în urma edictului ţarinei Ecaterina a II-a, nu vor să se rupă de leagănul civilizaţiei lor, deşi nu au spital, farmacie, iar salvarea vine pe apă după o oră şi jumătate în cel mai fericit caz. Preotul satului, Florian Dumitrescu, spune că „în zece ani s-au născut 11 prunci şi au murit 176 de persoane“.

Pentru aceşti oameni, criza provocată de pandemia de coronavirus a însemnat doar alimente al căror preţ a fost dublu la magazinele din sat. Din fericire, izolarea în care trăiesc de decenii i-a ferit de boală.