Timișoara, un an de cultură europeană. Deschidere oficială spectaculoasă, cu peste 130 de evenimente
0Timișoara dă startul evenimentelor pentru Capitala Europeană a Culturii în 2023. Deschiderea oficială va avea loc în weekendul 17-19 februarie a.c., cu concerte în aer liber, expoziții, teatru în spații neconvenționale şi premiere de film.

Atena a fost primul oraș care a fost desemnat Capitală Culturală Europeană în anul 1985, la inițiativa fostei ministre a Culturii a Greciei, Melina Mercouri, și a omologului său francez, Jack Lang. Obiectivul a fost acela de a aduce cetăţenii europeni aproape, prin cultură, istorie și valori comune.
Proiectul de Capitală Europeană a Culturii al fiecărei țări care a câștigat acest titlu de-a lungul anilor este un efort comun al autorităților, al oamenilor de cultură și al cetățenilor. În contextul acestui prestigios titlu, sute de artiști, instituții, voluntari și cetățeni construiesc proiecte durabile în orașul sau regiunea lor, contribuie la dezvoltarea sa culturală, socială și economică.
În 2023 au fost alese trei Capitale ale Culturii: Timișoara (România), Veszprém-Balaton (Ungaria) și Elefsina (Grecia). Deschiderea oficială de la Timișoara va avea loc în weekendul 17-19 februarie a.c., cu peste 130 de evenimente, de la concerte în aer liber, expoziții, la teatru în spații neconvenționale şi premiere de film. Apoi, orașul de pe Bega va fi un an întreg împânzit de evenimente și spectacole – vor exista în medie peste 30 de evenimente pe săptămână.
Taraf de Caliu, cap de afiș la inaugurare
În seara de 17 februarie, în Piața Unirii din Timișoara va concerta Taraf de Caliu. Muzicienii din Clejani sunt ultima generație de lăutari care duc mai departe această muzică tradițională din sudul României, muzică ce i-a făcut unul dintre cele mai apreciate gipsy-band (formații de lăutari romi) din lume.
Sub arcușul magic al violonistului Caliu, haiducii au pornit din nou la drum. Din 1991, anul când muzica lor a început să cucerească Europa de Vest, până în prezent, muzicienii din Clejani au concertat aproape în toate continentele lumii, în metropole precum Tokyo, Singapore, Paris, New York, Los Angeles, Istanbul şi Londra.

Cântăreața ucraineană Alyona, o vedetă a scenei hip-hop, va concerta tot în Piața Unirii. „Este o forță a naturii pe scenă. Versurile ei în ucraineană curg, șuieră, se rostogolesc, se precipită. Cu un flow și un groove nebuneşti, livrează un rap onest, descriind în piesele sale, neînfrumusețată, situația tinerei generații din patria ei. Videoclipurile ei, în care dansează mândră ca o regină a străzii în fața blocurilor din orașul ei natal Barîșivka sau apare ca o matriarhă din basme într-o lume distopică, au milioane de spectatori“, spun organizatorii.
Vineri, de la ora 22.00, pe scena din Piața Unirii va urca Fritz Kalkbrenner, care își construiește muzica pe moștenirea sonoră a Berlinului de Est de la mijlocul anilor’90. Abordarea sa de a-și folosi vocea proprie în înregistrări și spectacole live creează un amestec special de house melodic care bucură fanii festivalurilor din întreaga lume, precum Rock am Ring, Melt şi Tomorrowland.

Prima seară se încheie cu Muaré Experience al Voalá Project – un performance care va avea loc în Piața Unirii. Proiectul îmbină muzica și artele vizuale. Este un contrast de senzații, o experiență ce îmbină un concert rock și un spectacol aerian care pune în valoare spațiul în care se desfășoară.
De asemenea, în Piața Unirii va urca pe scenă Doctorul Sinteză și DJ K-Lu. Doctorul Sinteză este un grup de muzică electronică ce realizează spectacole audio-vizuale fără a folosi stații de lucru audio digitale.
Născut la Constanța în 1987, compozitorul și pianistul român Andrei Irimia va susține un concert la Palatul Culturii. Cântă la pian de la vârsta de opt ani și a studiat o mare varietate de stiluri muzicale în primele sale încercări muzicale.
În 18 februarie, în Palatul Culturii, va concerta Jay-Jay Johanson, un cântăreț și compozitor suedez-britanic, cunoscut pentru vocea sa melancolică. Este considerat unul dintre cei mai influenți artiști ai generației sale, un pionier, o legendă. Urmează compozitorul și pianistul olandez Joep Beving, care a devenit o senzație în lumea streamingului muzical contemporan. Muzica sa a fost difuzată de peste jumătate de miliard de ori și a susținut spectacole sold-out în întreaga lume.
În ultima zi inaugurală, 19 februarie, la Sala Capitol va concerta Lajkó Félix. S-a născut în 1974 în Bačka Topola, un oraș din regiunea multietnică și multiculturală Voivodina din Serbia. Artistul face naveta între Budapesta și Subotica, reprezentând și conectând cultural Ungaria și regiunea sa natală, Voivodina.
Capitala Artei
În prima zi își deschide porțile una dintre cele mai importante expoziții din cadrul programului Timișoara 2023: „Victor Brauner: invenții și magie“, la Muzeul de Artă. Victor Brauner (1903-1966) s-a născut la Piatra Neamț și s-a afirmat, în anii 1920, ca figură emblematică a avangardei bucureștene.

În 1933, Brauner se alătură mișcării suprarealiste inițiate de André Breton, iar în 1938 se mută definitiv la Paris. Tot atunci, artistul îşi pierde accidental un ochi și, pentru că se pictase cu mai mulți ani în urmă într-un autoportret cu ochi enucleat, devine „pictorul vizionar“ al mișcării suprarealiste, capabil de premoniții.
Expoziția retrospectivă își propune să funcționeze ca un omagiu adus acestei figuri centrale, extrem de relevante pentru suprarealismul internațional. Aducerea lui Brauner în ţara sa de origine constituie o ocazie unică pentru vizitatori de a descoperi aceste „premoniții” pentru prima dată.
La Kunsthalle Bega se va deschide instalația audio-vizuală „Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului“, de Adina Pintilie. Proiectul a reprezentat România la cea de-a 59-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă – La Biennale di Venezia 2022.

La Faber se inaugurează „Bright Cityscapes: Oglindirea ecosistemului“, inițiat cu scopul de a crea un laborator de design pentru orașul Timișoara – unul interesat să observe, să răspundă și să acționeze la urgențele contemporane prin discipline precum cea de design, arhitectură sau de cultură digitală.
Altă expoziție mare are loc la Muzeul de Artă, până în 15 aprilie. „Paul Neagu. O retrospectivă“ este prima expoziție de o asemenea cuprindere dedicată lui Paul Neagu (1938–2004), artist de origine română care a trăit și lucrat la Londra începând din 1971. Expoziția punctează toate etapele de lucru ale activității lui Paul Neagu, prezentând o selecție vastă de desene, obiecte, sculpturi, documentații ale unor performance-uri, precum și alte materiale adiacente (cărți de artist, caiete de schițe, fotografii).
Brâncuși, la superlativ
Fără îndoială, cea mai important expoziție din Timișoara 2023 va fi dedicată lui Constantin Brâncuși. Între 30 septembrie 2023 și 28 ianuarie 2024, la Muzeul Național de Artă din Timișoara va avea loc unul dintre cele mai importante evenimente culturale din această parte a Europei.
Expoziția reprezintă efortul concentrat al Consiliului Județean Timiș, al Fundației Art Encounters, al Muzeului Național de Artă Timișoara și al Institutului Cultural Francez din Timișoara. Eforturile de realizare a expoziției sunt imense, doar la Muzeul de Artă se va investi aproape un milion de euro pentru dotări de securitate, protecție la incendii şi controlul temperaturii, în timp ce pentru organizarea expoziției se va cheltui un milion de lei. Doar asigurarea operelor costă în jur de 300.000 de euro.

Evenimentul va reuni pentru prima dată după 50 de ani în România sculpturi emblematice din perioada de maturitate a artistului, de la mari muzee ale lumii. În dialog cu sculpturile va fi expusă și o selecție inedită de fotografii și fragmente filmate de artist. În total, peste 100 de piese urmează să fie aduse la Timișoara, 25 dintre acestea vor fi sculpturi, printre cele mai cunoscute din lume – de la Tate Gallery și Muzeul Pompidou, dar și din colecții private.
Toate luminile pe Isabella Rossellini și John Malkovich
De aproape doi ani de zile, conducerea TNT-ului lucrează la alegerea spectacolelor, la contactarea artiștilor și regizorilor, pentru a putea avea o agendă cu adevărat demnă de o Capitală Culturală Europeană. Cu nume mari, cu spectacole importante, cu titluri celebre, dar și cu aducerea unor vedete de talie mondială.
„Una dintre marile calități ale Teatrului Național din Timișoara este faptul că face totul să fie astăzi, să fie într-o siluetă modernă, să prezinte problemele actuale, să ajute societatea să meargă mai repede înainte către lucruri bune. Avem nu numai spectacole invitate, ci și premiere pe care le dorim să le scoatem la iveală anul acesta“, a spus Ada Hausvater, directorul Teatrului Național din Timișoara.
Faimoșii actori Isabella Rossellini și John Malkovich sunt doar două nume mari care vor veni la Timișoara, în cadrul programului Capitală Culturală Europeană, pregătit de Teatrul Național din Timișoara.
„Fiind doi actori uriași, în fiecare secundă aduc în fața publicului ceva numai al lor. Acel ceva, acel propriu mod de a interpreta. Sunt convinsă că publicul, ca și oamenii de artă, vor vedea acele momente de eternitate, de universalitate, care reprezintă modul de a juca. Isabela Rossellini joacă într-un uriaș spectacol, trebuie neapărat văzut. Este o actriță atât de versatilă. E un moment bun pentru a vedea ce înseamnă feminitatea, prin sensurile interpretării ei. În spatele lui Malkovich e o întreagă orchestră, iar spectacolul e o simfonie umană absolut splendidă. Lucrăm de ceva timp să-i determinăm pe acești artiști să vină la Timișoara“, a mai spus Ada Hausvater.

Isabella Rossellini va prezenta spectacolul „Zâmbetul lui Darwin“, un one-woman show, a cărui premieră a avut loc în august 2022, pe scena The Gateway din Bellport (New York). Spectacolul de la Timișoara, în care Isabella Rossellini reconciliază două lumi aflate adesea la poli opuși, arta și știința, va avea loc în 30 noiembrie.
În 23 iunie, pe scena Naționalului timișorean va urca actorul John Malkovich, în „Comedia infernală“, de Michael Sturminger. Este o piesă de teatru în care joacă alături de două soprane, și se bazează pe povestea reală a lui Jack Unterweger, un criminal condamnat, poet apreciat (în 1984, autobiografia scrisă în celula sa, „Purgatoriul“, a devenit un bestseller), care după ce a fost eliberat condiționat, a devenit o vedetă în lumea literară. Printre spectacolele importante din acest an se mai numără „Bros“, de Romeo Castelluci, „Ink“, de Dimitris Papaioannou şi „Diptych“, de Peppeng Tom.

Pepinieră cu aer catalan
În februarie, Timișoara își va reconfirma vocația de gazdă a artelor. O suită-eveniment de expoziții va pune în lumină vecinătăți și comunități diverse, pornind din centrul fizic și simbolic Victoriei - Libertății - Unirii către cartiere.
Unul dintre cele mai interesante proiecte aparține catalanilor de la Maio Architects. Renumiții artiști din Barcelona vor realiza o instalație inedită în Piața Victoriei, pe platoul din fața Operei. Astfel, Maria Charneco, Alfredo Lérida, Guillermo López și Anna Puigjaner, cei patru membri Maio Architects, vor realiza instalația „Pepiniera. 1.306 plante pentru Timișoara (The Nursery. 1306 plants for Timișoara)“. Lucrările la construcția structurii din centru au început, aceasta urmând să fie inaugurată pe 17 februarie, în weekendul de deschidere a programului Timișoara 2023.

„Proiectul ne invită să privim piața dintr-o perspectivă nouă (de la înălțime). Pepiniera - 1306 plante pentru Timișoara va fi un turn realizat dintr-o structură metalică, modulară, prin intermediul căreia vom putea testa diverse scenarii de utilizare a spațiului public. Platformele pepinierei vor fi deschise publicului și vor funcționa ca puncte de belvedere; totodată, fiecare nivel al pepinierei va acomoda multiple activități culturale. De asemenea, prin componenta naturală, Pepiniera ridică problematici globale precum schimbarea climatică, deșertificarea, lipsa spațiilor umbrite, crizele de resurse, biodiversitatea urbană, istoria botanică a orașului“, spun cei de la OAR Timișoara, care au făcut posibil evenimentul.
Nobelul vine la Timișoara
În seria evenimentelor „La UVT, cultura este capitală!“, în prima parte a acestui an, Universitatea de Vest din Timișoara are onoarea de a găzdui trei întâlniri excepționale, cu personalități majore ale artei și științei mondiale, laureați ai Premiilor Nobel din domeniul literaturii și chimiei. Celor trei personalități ale culturii și științei internaționale li se va acorda titlul de Doctor Honoris Causa UVT, în ceremonii cu specific academic și public cu reverberații dintre cele mai aparte. Datele punctuale pentru cele trei evenimente vor fi comunicate public din timp.
Primul care ajunge în Capitala Culturală Europeană este scriitorul Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2006), la sfârșitul lunii aprilie. Acesta va fi invitat la o întâlnire specială cu publicul timișorean, o premieră absolută pentru mediul cultural local. Pamuk este considerat ca unul dintre cei mai renumiți scriitori turci contemporani, operele sale fiind traduse în peste 40 de limbi și publicate în peste o sută de țări.

Apoi, tot în luna aprilie, cercetătorul Jean-Marie Lehn, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1987), membru de onoare al Academiei Române, va fi prezent la UVT pentru o întâlnire de mare strălucire intelectuală, pusă sub semnul pasiunii pentru știință. Academicianul francez a fost laureat în 1987 cu Premiul Nobel pentru Chimie, alături de alți doi cercetători, pentru munca depusă în sinteza criptanzilor. Acordarea distincției a fost motivată de faptul că Jean-Marie Lehn a găsit în 1969 molecule înrudite, pe care le-a numit „criptand“, prin care este posibilă crearea de compuși chimici, în reacții chimice care au un impact semnificativ asupra proceselor biologice.
De asemenea, cercetătorul Jean-Pierre Sauvage, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (2016), va fi invitatul comunității academice a UVT, pentru o dezbatere care aduce tot cunoașterea științifică în prim-plan, într-un mod cu adevărat contemporan. Jean-Pierre Sauvage a fost desemnat laureat al Premiului Nobel pentru Chimie datorită contribuțiilor aduse, alături de alți doi cercetători, în studierea unui complex de două molecule interconectate în formă de inel.