Parașutiștii de la Caracal, pe post de terorişti la Revoluție. Au fost vânaţi de celelalte forţe armate din Timișoara
0În perioada 17 decembrie 1989-25 decembrie 1989, Ministerul Apărării Naţionale a dislocat la Timişoara militari de la unităţi militare din mai multe zone ale ţării. Printre ele și UM 01841 Caracal – Regimentul 56 Paraşutişti.
În ziua de 17 decembrie 1989 s-a primit ordinul intitulat conspirativ „Radu cel Frumos”. Ofiţerii au fost informaţi că la Timişoara au loc manifestări antisociale, sunt distrugeri de bunuri, incendieri de clădiri şi dezordine publică. Pe regiment au fost executate activităţi de pregătire a unor misiuni de război şi au fost împărţite pe companii muniţia de război. Fiecare soldat a primit 200 de cartuşe.
În după-amiaza zilei de 19 decembrie, în jurul orei 15.00, s-a dat ordin pentru pregătirea de îmbarcare către Timişoara și pentru cei de la UM 01841 Caracal – Regimentul 56 Paraşutişti.
„A fost dat ordinul ca dintre militarii care pleacă în misiune la Timişoara să nu facă parte soldaţi în termen din judeţul Timiş şi judeţele limitrofe. Militarii au primit hrană pentru o zi şi o unitate de foc pentru armamentul individual de infanterie. Au fost îmbarcaţi un număr de 61 de cadre şi 268 de militari în opt avioane AN 24 și AN 26 şi au aterizat pe aerodrom la Giarmata între orele 17.30 şi 19.00. Ajunşi la Timişoara, s-a descoperit că, în componenţa trupelor, se mai află patru soldaţi şi doi ofiţeri originari din Timişoara, care au fost trimişi înapoi la Deveselu. Ofiţerii au fost convocaţi la un instructaj de către un ofiţer de contrainformaţii de la Bucureşti, care susţinea că în Timişoara acţionează elemente iredentiste şi şovine care urmăresc anexarea Transilvaniei la Ungaria. Totodată, acesta a dat ordin să se tragă asupra lor”, a spus Gino Rado, președintele Memorialul Revoluției din Timișoara.
Efectivul militar sosit de la Caracal a fost încartiruit la Divizia de Apărare Antiaeriană, la unitatea de grăniceri din Calea Lipovei, şi împărţit în trei batalioane.
Aici, ofiţerii au fost, din nou, adunaţi de către un general-maior, care a ordonat folosirea armamentului din dotare împotriva „elementelor care urmăresc destabilizarea Timişoarei”.
Ce aflăm din Jurnalul de luptă
Efectivele regimentului au fost însoţite şi de maiorul Vasile Constantin, venit de la Comandamentul Aviaţiei Militare din Bucureşti. Practic, comandantul regimentului, colonel Mircea Gogonţea, se subordona acestui maior venit de la comandament.
Din Jurnalul de luptă a unității putem afla ce s-a întâmplat pe zile.
Astfel, în ziua de 20 decembrie, Batalionul 1, sub comanda maiorului Tudor Vasile, a primit ca obiectiv paza Intreprinderii Solventul, Batalionul 2, sub comanda maiorului Ilie Gurschi, la Comitetul Municipal de Partid, iar Batalionul 3 a avut în sarcină împiedicarea afluirii muncitorilor de la UMT către centrul oraşului.
La ora 10.00, plutoanele 1 şi 2 din compania a 3-a, Batalionul 2, au primit ordin să se deplaseze cu un camion la Comitetul Judeţean de Partid Timiș pentru a transporta o staţie de sonorizare.
Companiile 1 şi 2 din cadrul Batalionului 1 au primit, în jurul orei 12.00, ordin să apere Comitetul Judeţean de Partid Timiș.
La venirea manifestanţilor, militarii s-au retras la cazarmă, în faţa Comitetului Judeţean de Partid rămânând forţe ale Ministerului de Interne.
O altă companie a primit ordin de a intra în dispozitiv la Piaţa Operei, cu misiunea de a nu permite afluirea demonstranţilor. În jurul orei, 16.00 militari din regiment au fost la Aeroportul Timişoara pentru a escorta demnitarii veniţi de la Bucureşti.
În jurul orei 19.00 s-a comunicat starea de necesitate şi o parte din subunităţile regimentului au asigurat paza Inspectoratului Judeţean de Miliţie Timiş.
În jurul orei 22.00, majoritatea efectivelor au fost duse în zona Miliţiei Judeţene Timiş. Noaptea, o altă subunitate a evacuat demnitarii din Comitetul Judeţean de Partid Timiș şi i-a escortat la Aeroportul Timişoara. Din acea noapte, până în ziua de 22 decembrie, paza Comitetului Judeţean de Partid a fost efectuată tot de militarii acestui regiment.
În ziua de 21 decembrie, în jurul orei 16.00, majoritatea efectivelor au fost mutate de lângă sediul Miliţiei la Comitetul Judeţean de Partid. Aproximativ pe la ora 17.30 s-a intervenit, la ordin, şi la tipografie, muncitorii fiind evacuaţi şi tipografia - închisă până în 22 decembrie.
După fuga lui Nicolae Ceaușescu, începe isteria cu teroriștii
În ziua de 22 decembrie, după-amiaza, un batalion primeşte ordin de deplasare la ieşirea din Timişoara în dreptul localităţii Giarmata, cu misiunea de a organiza un filtru, deoarece dinspre Lugoj se deplasau spre Timişoara „terorişti îmbarcaţi în tiruri”.
„Fără a fi avut incidente, în jurul orei 21.30, batalionul pleacă spre Întreprinderea Solventul pentru a o apăra. Fabrica era păzită de o altă unitate de la trupele de securitate, astfel că au primit ordin de deplasare în Piaţa Operei, unde teroriştii executau foc.
În Piaţa Operei, militarii unităţii din Caracal sunt confundaţi cu teroriştii şi sunt atacaţi cu focuri de armă din mai multe zone.
De asemenea, în jurul orei 22.00, un camion cu militari, care se îndrepta spre Poşta Mare, este întâmpinat cu foc pe Strada Popa Şapcă, în zona penitenciarului. Camionul, care avea cauciucurile sparte, a fost abandonat, iar militarii s-au refugiat la fostul hotel al partidului”, a explicat Gino Rado.
Folosiți pe post de teroriști
Subunităţi ale regimentului au fost şi la Hotelul Continental, la Palatul Poştelor şi la Comitetul Judeţean de Partid.
„Grupul de cercetaşi condus de căpitanul Nicolae Cîmpeanu a primit ordin să meargă pe platforma Solventul şi să aresteze o unitate de securitate care asigura paza obiectivului. Interesant este că grupa de cercetaşi s-a deplasat cu un autoturism Dacia de culoare albă. Din declaraţia căpitanului Nicolae Cornea, şeful protecţiei antichimice din cadrul unităţii, rezultă că militarii de la Caracal au fost, de fapt, folosiţi pe post de terorişti, au fost dezinformaţi şi permanent vânaţi de celelalte forţe militare aflate în Timişoara”, a mai spus Rado.
În ziua de 23 decembrie, între orele 10.00-11.00, militarii primesc ordin de deplasare la aeroport, cu destinaţia Bucureşti. Până în jurul orei 14.00, militarii de la Caracal părăsesc Aeroportul Militar Giarmata, cu destinaţia de zbor Bucureşti.
În drum către aeroport, penultimul camion din coloană s-a răsturnat, astfel încât în jur de 50 de militari au plecat abia a doua zi.
„În urma activităţilor desfăşurate la Timişoara şi la Bucureşti, foarte mulţi ofiţeri şi subofiţeri au fost înaintaţi în grad, o parte având şi certificate de revoluţionar”, a concluzionat Gino Rado.
Fotografiile sunt realizate de Urban Tamas, din Ungaria, care s-a aflat în Timişoara imediat după fuga lui Ceauşescu.
Se încarcă comentariile...
