O nouă față pentru Muzeul Satului Bănățean: piațetă în miniatură, noi clădiri de patrimoniu
0Muzeul Satului Bănățean, înființat în locația actuală de lângă Pădurea Verde, în anul 1971, are de două luni un nou director. În locul lui Dan Radosav, care a condus muzeul în ultimii opt ani, a sosit arheologul Dorel Micle.
Muzeul Satului din Timișoara e o pagină deschisă din istoria Banatului, o mărturie a civilizaţiei populare tradiţionale a românilor şi minoritaţilor naţionale din această provincie. A fost deschis publicului la 20 august 1971, iar până în anul 2000 el a funcţionat ca secţie a Muzeului Banatului, după care a devenit instituţie separată aflată în subordinea Consiliului Judeţean Timiş.
Fără să fie nevoie să călătoreşti prin satele bănățene, în Muzeul Satului găsești tot ceea ce este mai caracteristic civilizaţiei şi culturii tradiţionale din regiune. Printre ele și aproximativ 30 de case tradiționale. Destul de puține în comparație cu Muzeul Satului din Sibiu, care are peste 200 de case. Tocmai de aceea, nou manager al muzeului, arheologul Dorel Micle, și-a propus să mărească patrimoniul clădirilor.
„Muzeul arată bine, este îngrijit, dar sunt foarte multe clădiri față de alte muzee în aer liber din țară. Din păcate, de foarte ult timp nu s-au mai făcut achiziții, nu s-au mai adus alte monumente. S-au îngrijit, însă, cele care există. Sunt încă foarte multe obiecte pe care am dori să le aducem, într-un fel sau altul. Ele trebuiesc identificate în teren, nu poți să aduci o biserică sau o moară fără acordul primăriilor, a proprietarilor, dar în ideea în care ele pot fi salvate și conservate am în vedere un astfel de plan”, a declarat Dorel Micle.
S-ar putea amenaja o mică piațetă
Într-o primă fază, specialiștii de la Muzeul Satului Bănățean vor pleca din nou pe teren, pentru identificarea unor monumente care ar putea fi salvate prin mutarea lor în Timișoara. Dorel Micle își imaginează chiar realizarea unor mici piațete tradiționale.
“O altă componentă pe care o găsesc mai mult decât importantă este de a scoate, într-o formă sau alta, în evidență o altă caracteristică a comunităților bănățene. Aceea de mici urbe, mici orășele, și o găsim foarte bine reflectate în teren. Toate aceste mici orășele au anumite caracteristici care le individualizează și individualizează zona aceasta a Banatului. Nu s-a mers foarte mult pe componenta aceasta. Poate găsim o soluție, o mică piațetă, de exemplu, la scară, pentru că cele mai multe sunt suficient de mari încât să ne ocupe toată suprafața parcului pe care-l avem la dispoziție. Dar mici clădiri, instituții mai importante, clădiri mai deosebite ar putea fi refăcute în spațiul muzeului nostru”, a mai declarat Dorel Micle.
"Suntem responsabili și de clădirile de patrimoniu din întreaga regiune"
Managerul vrea să împlice muzeul și în salvarea patrimoniu din teren, adică din satele bănățene.
„Asta vom încerca să facem începând de la anul. Suntem responsabili și de clădirile de patrimoniu din întreaga regiune a Banatului. Una din dorințele mele este de a încerca să identificăm toate aceste construcții, fie că vorbim de gospodări, de simple locuințe sau de biserici, școli vechi, clădiri de for public local. Vrem să le identificăm pe cele care sunt în pericol de a se degrada, de a se distruge, dar mai mult decât atât, încercăm să le aducem oarecum la viață prin realizarea unor fișe, de a le spune povestea, de a le aduce în atenția marelui public, cu scopul de a le proteja, de a le conserva, iar într-o eventuală etapă ulterioară, dacă nu pot fi conservate la fața locului, să le aducem la Muzeul Satului”, a explicat Dorel Micle.
Din patrimonial muzeului fac parte peste 13.000 de piese istorice, de la ţesături, icoane, până la arta prelucrării lemnului şi ceramică. La aceseta se adaugă obiecte de uz casnic, unelte şi recipiente neceseare unor ocupaţii străvechi, respectiv albinărit, pescuit şi vânătoare, obiecte de cult, măşti populare, pictură naivă, figurine, albume sau jucării.
Se încarcă comentariile...
