Mall-urile fantomă ale Timişoarei

Abatorul, locul unde ar fi trebuit să fie construit un nou mall

În ultimii ani, bănăţenilor li s-au promis încă două complexe comerciale moderne. Două proiecte grandioase, mall-ul de la Abator şi Timişoara Plaza, au rămas până acum doar pe hârtie, însă simpla existenţă a intenţiei de a le construi a avut un impact semnificativ în viaţa bănăţenilor.

Acum câţiva ani, când criza nu-şi făcuse încă simţită prezenţa, numeroase consorţii şi companii imobiliare anunţau planuri ambiţioase de dezvoltare în Timişoara şi în zonă. Între timp, sita recesiunii a cernut şi doar un procent infim din proiectele care arătau foarte bine pe hârtie au fost realizate şi în realitate. Mall-ul de la Abator a rămas în stadiul de proiect încă din 2007 şi, la sfârşitul lui 2009, au fost sistate chiar şi lucrările de restaurare la singura clădire monument rămasă în picioare în acel spaţiu.

Celălalt proiect de amploare, care ar fi trebuit să fie deja „în picioare“ în zona Modern, este Timişoara Plaza. Acest mall, pentru care Planul Urbanistic Zonal a fost aprobat în 2009, ar fi trebuit să aibă trei etaje, magazine de îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii, cinematograf multiplex, un supermarket, o sală de fitness, magazine de electronice, restaurante, cafenele şi 1.300 de locuri de parcare pentru clienţi.

Proiectul iniţial, conceput de firma lui Ion Ţiriac, în colaborare cu un consorţiu spaniol, era unul foarte ambiţios şi prevedea 45.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale, o parcare subterană cu o capacitate de 2.000 de locuri, o clădire de locuinţe cu 11 etaje, precum şi spaţii de birouri, pe o suprafaţă de 80.000 de metri pătraţi. În 2011, se părea că israelienii de la Plaza Center erau gata să demareze construcţia, cu termen limită pentru deschiderea complexului sfârşitul lui 2013 sau începutul lui 2014. Lucrările nu au început, însă, nici acum.

Victime colaterale
Planurile anunţate păreau ocazii bune pentru afaceri şi i-au împins la investiţii eşuate pe speculatorii imobiliari care sperau să obţină profit. Aceştia au cumpărat apartamente în zonele în care urmau să se contruiască mall-urile, iar alţii chiar au construit mansarde, sperând că, odată cu deschiderea marilor centre comerciale, vor putea vinde cu un profit sănătos. Proiectele au fost abandonate din cauza crizei, iar preţul apartamentelor sau al mansardelor noi a scăzut.

Între timp, singurul mall care a „bătut“ criza, fiind deschis în 2005, prosperă în continuare. Considerat la un moment dat cel mai mare mall din Europa de Est, Iulius Mall are o suprafaţă totală de aproape 180.000 de metri pătraţi, după extinderea din 2009. În condiţiile în care momentan nu are concurenţă pe piaţa timişoreană, grupul Iulius poate considera cele105 milioane de euro drept o investiţie înţeleaptă.