FOTO Desenul în 3D făcut de un artist turc în Timişoara a fost vandalizat pentru a patra oară de extremişti
0Lucrarea artistului turc Ahmet Ogut, refăcută pe strada pietonală Mărăşeşti nu a rezistat nici două zile. Extremiştii rămaşi neidentificaţi au distrus pentru a patra oară desenul.
Ahmet Ogut, un artist turc rezident în Olanda a fost unul dintre invitaţii actualei ediţii a bienalei Art Encounters din Timişoara. Lucrarea sa intitulată “Istoria Altfel: Socialistul otoman Hilmi şi apărătoarea drepturilor femeilor otomane, Nuriye” nu a avut şansa să fie văzută prea mult timp.
Prima dată a fost măzgălită, dar organizatorii au şters rapid urmele. După câteva zile, pe lucrarea de pe caldarâm au fost desenate cu vopsea albă şase cruci, care acopereau simbolurile musulmane.
“Suntem extrem de surprinşi şi mâhniţi de vandalizarea lucrării artistului Ahmet Ogut. Suntem de părere că atât subiectul ales de artist, cât şi amplasarea lucrării în spaţiul public sunt menite să creeze un dialog cu cetăţenii oraşului, iar refuzul acestui dialog şi atacul violent asupra unei lucrări de artă este extrem de trist, în special fiind a doua oară că această lucrare este atacată. Timişoara este un oraş în care libertatea de expresie şi dialogul sunt lucruri fireşti, iar intoleranţa şi prejudecăţile trebuie combătute şi o dezbatere reală asupra lor ar fi necesară”, spuneau cei de la Fundaţia Art Encounters, în timp ce Poliţia Locală a transmis că, deşi zona este împânzită de camere de supraveghere, nu s-au putut identifica făptaşii.
La scurt timp, desenul avea să fie pur şi simplu rupt în bucăţi. Cei de la Art Encounters au transmis că lucrarea va fi refăcută identic cu cea originală.
Zis şi făcut. Desenul în 3D a reapărut pe strada Mărăşeşti, dar nu pentru mult timp. Extremiştii au profitat de faptul că pe stradă nu arde niciun bec şi au aruncat cu vopsea peste lucrare.
FOTO Christ Torch
Despre desenul lui Ogut
Ogut a dorit să prezinte, printr-o pictură 3D, moştenirea socialistă şi mişcarea de emancipare a femeilor din Turcia, de la începutul secolului al XX-lea.
Pictura prezintă, în maniera unor săpături arheologice tereste, o sufragerie în stil otoman cu decor asemănător cu cel al sălii de şedinţe a Partidului Socialist Otoman (1910-1913), fondat de Huseyin Hilmi Bey. Fondatorul însuşi este acolo, iar lângă el se află Nuriye Ulviye Mevlan Civelek, una dintre liderii fondatori ai Societăţii Otomane pentru Apărarea Drepturilor Femeilor (1913). În sociateta otomană a sfârşitului de secol XIX, un cerc restrâns de femei educate a început să se implice în dezbateri publice despre drepturile femeilor. Câteva numere ale unei reviste feministe otomane, publicată, condusă şi deţinută în întregime de femei, au apărut la Istanbul, între 1913 şi 1921.
Aceasta a fost prima revistă care a publicat o femeie musulmană fără voal şi sub nume real, ceea ce o desemnează ca pe o sursă semnificativă pentru istoria mişcării feministe.
Se încarcă comentariile...
