Colegiul Medicilor: „Greșeala, inerentă în spitale. Trebuie să recunoaștem când greșim“
0În România există o teamă de a raporta greșelile medicale, deoarece nu se păstrează confidențialitatea, deși există legi care garantează acest lucru. De asemenea, medicii se tem să fie culpabilizați.
Conducerea Colegiului Medicilor din România și-a propus să aducă în dezbatere publică în perioada următoare o serie de teme importante, atât pentru medici, cât și pentru pacienți. Prima dintre teme se referă la abordarea față de greșelile medicale în sistemul medical românesc și la problematica malpraxisului.
În întâlnirea pe această temă din Aula Universității de Medicină, de miercuri, 16 noiembrie, Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, a ținut să precizeze că în practica medicală greșeala este inerentă, iar raportarea greșelilor și învățarea din acestea este adevăratul deziderat.
„În România avem o cultură care este mai curând spre a pedepsi. Spre a căuta persoana vinovată și a o pedepsi disciplinar. Asta nu rezolvă cauza, pentru că greșeala se va repeta. Să zicem că medicul care a greșit este pedepsit, este poate chiar concediat, dar data viitoare vine altul care repetă aceeași greșeală. Pe noi ne interesează ca corpul medical să învețe din greșeli, să creem o cultură organizaținală non-punitivă. Adică să ne bazăm pe recunoașterea greșelii, așa putem să îmbunătățim. Nu va fi un sistem perfect. Noi nu avem nevoie de oameni perfecți, care nu greșesc. Avem nevoie de oameni care recunosc când greșesc. Și din greșelile fatale trebuie să învățăm. Dar și pacientul trebuie să fie corect despăgubit, compensat financiar, în cazul unui malpraxis. Ca în orice sistem, unde există oameni, există și greșeală. Important este ca noi să învățăm din greșeli”, a declarat Daniel Coriu.
Rezultatul eșecului unui sistem
Cele mai multe greșeli medicale raportate în România sunt în obstetrică și ginecologie, de asemenea în chirurgie și în specialități unde există și un risc crescut.
„Acești medici, când simt că este un pericol, un risc litigios, nu mai intervin. Asta este ceea ce se numește medicină defensivă. A merge spre responsabilizare prin acuzarea unei persoane nu duce la nimic bun, pentru că de obicei problemele sunt în sistem”, a adăugat Daniel Coriu.
Peste 90% din erorile mediale nu sunt rezultatul greșelii unui singur individ, ci rezultatul eșecului unui sistem. Un sistem medical precar, echiparea necorespunzătoare a unităților sanitare, cu personal medical suprasolicitat și obosit. În România există un sistem de raportare online a greșelilor medicale, însă 40% din spitale nu au raportat niciodată vreo greșeală, ceea ce este imposibil.
„În bună măsură din cazuri, greșelile și erorile medicale nu au efecte serioase asupra pacienților. E foarte important să se învețe din ele, tocmai pentru ca ulterior să fie evitate. Fiecare dintre noi greșește. Și medicii greșesc. Dacă mediul în care lucrezi încurajează învățarea din greșeli, de cele mai multe ori în strănătate, medicii și asistentele sunt foarte dorinice să discute despre greșeală și să învețe din ele. Dacă mediul este unul care te pedepsește, omul va avea tendința să-și ascundă erorile. Atunci când există o greșeală sau eroare medicală, este important ca aceasta să fie raportată și discutată în cadrul spitalului și în cadrul echipelor medicale. În alte țări există comisii în care acestea rapoarte sunt discutate frecvent. Medicii nu sunt dornici să facă rău, din contră. Cum spuneam, e o reacție umană, dacă știi că orice eroare umană sau greșeală se va lăsa cu pedeapsă aspră sau cu un scandal, atunci o vei ascunde. Aici e problema majoră. În medicină trebuie să învățăm din greșeli, altfel se vor repeta din nou și din nou”, a spus Vlad Mixich, expert în politici de sănătate.
Factor de stres pentru medici
Medicii din România ajung de foarte multe ori personaje negative în mass-media, ca urmare a pacienților care ajung să-și mediatizeze problemele. Acesta este și un factor de stres în plus pentru oamenii în halate albe.
„Sigur că este un stres asupra fiecărui medic, având în vedere că fiecare manevră poate să aibă un risc asumat. Cazurile de greșeli medicale ajung publice pentru că și pacienții doresc să fie clarificați. Este logic să știe riscurile care există în timpul manevrelor. Dacă se explică pacientului înainte de fiecare intervenție riscul care incumbă această manevră, el poate să fie mai pregătit și să înțeleagă tot procesul. Nu este dorința nimănui, a niciunui medic de a face rău unui pacient. Din contră. Dar orice activitate medicală mai invazivă poate aduce animite riscuri”, a declarat medicul Daniel Lighezan, prorectorul Universității de Medicină din Timișoara.
Reprezentanții medicilor au subliniat că există pericolul practicării medicinei defensive și pericolul dat de emigrația masivă a medicilor, mai ales a celor tineri.
Totodată, mai mult de jumătate dintre medicii din București suferă de o formă sau alta de burn-out, așa cum arată datele obținute în ultimul studiu din 2021, la care au răspuns peste 2.000 medici din București. Numărul celor care au răspuns că se simt obosiți „des“ și „foarte des“ a crescut de la 60% în 2017, la 70% în 2021.
Se încarcă comentariile...
