Careul de aşi care poate face din Timişoara capitală culturală europeană în 2020

Cele mai importante personalităţi din Timişoara caută soluţii pentru competiţia în artă. De la promovare şi până la trasee culturale specifice, susţinătorii oraşului, care fac parte dintr-un Consiliu Consultativ, mizează pe şansa oraşului de a deveni capitală culturală europeană.

Timişoara are câteva atuuri pe care le poate valorifica în compeţia naţională pentru titlul de capitală culturală europeană în anul 2020. Pe lângă clădirile istorice, oraşul se poate lăuda cu singurul teatru în trei limbi din Europa şi cu tradiţiile a 29 de etnii. Personalităţi precum câştigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură, Herta Müller, actorul Johnny Weissmuler, care l-a interpretat pe Tarzan sau Traian Vuia, Ioan Hollender ori compozitorul Bela Bartok pot ajuta oraşul în această competiţie.

Ca să ajute oraşul, oameni de afaceri, directori de instituţii publice, arhitecţi şi reprezentanţi ai mediului cultural au constituit un Consiliu Consultativ care ajută Primăria Timişoara în stabilirea strategiei pentru acest proiect. Preşedintele Ordinului Arhitecţilor, filiala Timiş, Vlad Gaivoronschi, susţine că cel mai important în acest moment este ca Timişoara să dezvolte arta contemporană.

„Spre deosebire de conservatorismul unor colegi, cred că Timişoara are nevoie de piese de arhitectură contemporană. În acest sens ar trebui să fie invitaţi în oraş artişti străini, ar trebuie organizate concursuri, dar nu de dragul arhitecturii, ci pentru ca Timişoara să devină un oraş de avangardă", a spus Gaivoronschi. Arhitectul susţine că trebuie urmate exemplele altor oraşe care au fost desemnate capitale culturale europene. „Dacă acest oraş nu va merge pe urmele altui oraş, exemple sunt Luxemburg, Gratz, Linz, dacă va merge de unul singur competiţia va fi grea şi fără construcţiile de acest tip nu va avea nicio şansă", a mai adăugat arhitectul. Tot în opinia sa, Timişoara are nevoie şi de un muzeu de artă contemporană, de inovare şi artă tehnologică, un centru cultural cu mediatecă.

Aceeaşi părere o împărtăşeşte şi Sorina Jecza, preşedintele Fundaţiei Interart Triade, care spune că turistul ar trebui să găsească în oraş trasee de artă contemporană, aceasta regăsindu-se prea puţin în actualul peisaj urban al Timişoarei. „Asta ar trebui să devină o concepţie unitară la nivel de oraş, stabilită de arhitecţi şi urbanişti. Trebuie ca totul să intre în coerenţa unui parcurs care să lege câteva axe din oraş. Există o axă care porneşte de la Facultatea de Arte prin piaţa Unirii, spre podul Michelangelo unde este Parcul Tuborg. Este o axă, dar trebuie să fie câteva în tot oraşul, trebuie să fie o politică generală a oraşului, o gândire globală", a declarat Sorina Jetza. Prin fundaţia pe care aceasta o reprezintă a fost amenajat un parc plin cu lucrări de artă contemporană, Grădina Triade.

Dintre oamenii de afaceri, Dan Bedros, ex-preşedintele Alcatel-Lucent România şi actual preşedinte al companiei Thales, spune că un parteneriat cu oraşe sârbeşti poate face din Timişoara învingătorul.  

„Cred că trebuie ca în programele de aici să includem şi Novi Sad şi Szeged, pentru că acum nu se mai dau bani pentru două oraşe, ci doar pentru unul. Trebuie să arătăm că este un oraş cu o activitate culturală vizibilă, trebuie să organizăm festivaluri internaţionale", a spus Dan Bedros.

Acesta mizează şi pe sprijinul consulilor din Timişoara în a promova şi a susţine capitala Banatului în ţările pe care le reprezintă. „Corpul Consular are un rol major în această problemă pentru că este vorba de reprezentanţi ai tuturor ţărilor din Europa", a spus Bedros.

Timişoara trebuie să facă eforturi până în 2014 pentru această competiţie, aceasta fiind data limită la care poate fi numită capitală culturală europeană în 2020.