Bazinele de înot din școli, ținute închise de o prevedere ciudată din Legea Educației
0În Timișoara există o singură școală cu bazin de înot. Bazine mai au și două grădinițe. Deși sunt funcționale, ele nu pot fi folosite. De vină este o modificare în Legea Educației.
Unele școli norocoase din România, altfel foarte puține, se întâmplă să aibă baze sportive complexe, care include și bazine de înot. Vorbim de școlile normale, nu de cele cu profil sportiv. Din păcate însă, aceste baze zac nefolosite de ceva vreme, de când s-a produs o modificare în legislație care nu mai permite închirierea spațiilor școlilor. În Timișoara există o singură școală cu bazin de înot, Școala Gimnazială nr.30.
Din cauza articolului 112 din Legea Educației, unitatea de învățământ nu mai poate închiria bazinul, ca să obțină bani pentru întreținerea lui. Așa că bazinul nu funcționează, stă gol.
„Au apărut modificări la Articolul 112 din Legea Educației. Se consideră că dacă închiriem bazinul de înot după o anumită oră e activitate economică. Ne batem cu pumnul în piept că avem un campion mondial la înot, dar nu ştim ce-am făcut noi ca şi şcoală! Nu ştim ce-am făcut noi ca şi Minister! Poate mai așteptăm un campion mondial sau european să ne lăudăm cât de mult am sprijinit înotul. Era o oportunitate pentru copii, mai ales care sunt în școală să poată practica înotul gratuit. Acum legislația nu mai permite închiereiea. Pe de altă parte, autoritățile locale nu pot să susțină întreținerea acestui bazin, care se ridică la aproximativ 75.000 de lei pe lună. Am făcut demersuri, am fost la Primărie, la prefect, urmează să transmitem parlamentarilor de Timiș rugămintea de a completa acest articol de lege, ne-am luat și un avocat să ne ajute, să vină în sprijinul autorităților locale să-l putem închiria”, a spus Mihaela Șora, directorul Școlii Gimnaziale nr.30.
„Avem bazine, dar ne uităm la ele”
Școala din cartierul Soarelui folosea bazinul pentru orele de sport ale elevilor până la ora 16.00, iar după program era închiriat unui operator privat care avea abonați contra cost.
“De dimineață, până la ora 16.0,0, copiii din această școală făceau gratis înot. Zi de zi. Doi-trei antrenori se ocupau de instruirea lor. După ora 16.00 era deschis, contra cost, și celor din afară. Dar prețurile erau accesibile. Era foarte bine pentru toată lumea. Și pentru școală, aveam un venit, puteam plăti antrenorii, utilitățile, substanțele de care aveam nevoie, mai mult, ne-au mai și rămas bani pentru dotarea claselor. Totul s-a terminat! E mare păcat, în vestul țării nu avem o altă unitate de învățământ de stat care să aibă bazin de înot. Am stat aproape doi ani cu reabilitarea, nu a fost ușor, acum ne uităm la el”, a mai spus Mihaela Șora.
S-au făcut lucrări de reabilitare degeaba
Bazinul de înot de la Școala 30 a fost reabilitat un an și jumătate, iar în 2019 a fost redeschis. A funcționat până în 2020, când a venit pandemia și a trebuit închis. După ridicarea restricțiilor nu a mai putut fi deschis.
„Există două variante. Una ca Primăria Timișoara să considere că bazinele sunt o prioritate pentru copii și să investească sumele de bani necesare pentru întreținerea lor, ca ele să funcționeze cu circuit intern, iar asta implică niște costuri, nu foarte mici. A doua variantă ar fi să existe o deschiderea din partea parlamentarilor din județul Timiș, deja am făcut primele demersuri, să depună o inițiativă legislativă astfel încât să modifice prevederile unui articol din Legea Educației, care a primit această formă în urmă cu câțiva ani, respectiv să li se permită unităților de învățământ să închirieze aceste bazine, astfel încât sumele de bani care vor veni de la cei care le vor folosi după programul copiilor, să poată să susțină funcționalitatea bazinelor. Este utopic să ne gândim că avem bazine, dar ne uităm la ele cum se deteriorează, că ele există și nu le putem folosi”, a spus Aura Danielescu, inspector șef al Inspectoratul Școlar Timiș.
Grădinița nu poate angaja un profesor de înot
Pe lângă Școala Gimnazială nr.30, în Timișoara mai sunt și două grădinițe care au bazine de înot: Grădinița nr.22 de pe strada Paciurea, și Grădinița nr.26 din zona Circumvalațiunii.
Bazinul de pe Paciunea a fost folosit exclusiv de copiii care erau înscriși la grădinița de acolo. Conducerea se descurca să țină bazinul funcțional și fără să obțină venituri suplimentare. Acum, problema este că nu poate anjaga un profesor de înot.
„Nici noi nu putem folosi bazinul, deși el a fost folosit întotdeauna doar pentru copiii din grădiniță. Ca să-l folosim ar trebui să încheiem un contract cu un profesor de înot, acesta să aibă PFA, să vină să lucreze cu copiii din grădiniță. Dar asta presupune o activitate comercială, presupune încheierea unui contract, iar așa ceva legea nu ne permite. E păcat, nu e de ici de colo să ai un bazin de înot, dotat și funcțional, dar să nu-l poți folosi. Noi ne-am descurcat cu bazinul și fără să-l închiriem celor din afară. Bazinul e dotat cu o stație de recirculare și de filtrare a apei, nu consumă, menține apa curată și nu trebuie schimbată. Umpleam bazinul la începutul semestrului și îl goleam la vacanța de iarnă. În oraș se știe că avem bazin și mulți părinți își aduceau copiii aici tocmai pentru că aveam acest avantaj”, a declarat Lidia Ivănescu, directorul Grădiniței “Paciurea”.
„Blocați în acest sistem feudal de administrație hipercentralizată”
Cei de la Primăria Timișoara susțin că legea trebuie modificată, pentru că e în detrimentul educației și a comunităților locale.
„Este un alt exemplu de situație comică dacă nu ar fi tragică în care deciziile care se iau de la București, în ministere, de către niște funcționari care nu au pus piciorul nici în Timișoara, nici în alte zone ale țării, au un impact nefast asupra educație și comunităților locale. Atâta vreme cât în România rămânem blocați în acest sistem feudal de administrație hipercentralizată, în care totul se decide de la București, fără ca măcar cineva de acolo să se preocupe de cum o anumită modificare în legislație impactează de fapt întregul sistem, câtă vreme nu va fi implicat și factorul de decizie local, e greu de crezut că vom putea face progrese”, a declarat Ruben Lațcău, viceprimarul Timișoarei.
Întrebat dacă primăria, care are în administrare Școala Gimnazială nr.30, n-ar putea plăti factura pentru funcționarea bazinului, Ruben Lațcău susține că administrația are și alte cheltuieli importante de făcut.
„Factura la bazinul de la Generală nr.30 ar veni undeva la un milion de lei pe an. Este costul de funcționare pentru zece școli. Școlile au nevoie de investiții, de reparații, de dotări, de digitalizare, cheltuieli de funcționare, așa că trebuie să acoperim costurile de bază și de infrastructură. Tocmai de asta situația ideală este ca școlile să poată, după program, să valorifice aceste dotări, să închirieze bazinul pentru cluburi sau să poate fi închiriat de oricine această infrastructură. Este o situație normală care a funcționat foarte bine la Timișoara, dar acum nu mai e din cauza unui ordin de ministru, luat unilateral, de la București, fără să fim consultați”, a mai spus Ruben Lațcău.
Se încarcă comentariile...
