S-au împlinit 604 ani de la moartea lui Mircea cel Bătrân, domnitorul care a creat prima Capitală a Ţării Româneşti
0
În Târgovişte, fosta Capitală a Ţării Româneşti vreme de 318 ani, au domnit 40 de voievozi, dar nu toţi şi-au pus amprenta asupra locurilor stăpânite, precum Mircea cel Bătrân. Voievodul a ţinut să dezvolte drumurile comerciale cu Braşovul şi cu Brăila.
Fosta Cetate de Scaun a Ţării Româneşti, Târgovişte, a fost, vreme de 350 de ani, cea mai importantă zonă culturală, comercială şi militară din Ţara Românescă. De aici se emiteau “actele de domnie” şi tot aici se înscăunau sau detronau domnitori celebri. Târgovişte este cunoscută ca fiind “Cetatea celor 33 de voievozi”, însă, numărul lor real ar fi de 40.
Primul domnitor de la Târgovişte a fost Mircea cel Bătrân (1386-1418), chiar dacă el nu a stat în Târgovişte, fiind domnul Ţării Româneşti (Maior Valachia). I-a urmat fiul său, Mihail (1409-1420), care îi era şi asociat la domnie lui Mircea cel Bătrân.
Mircea cel Bătrân a domnit în perioadele 23 septembrie 1386 - noiembrie 1394 şi ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418. La 31 ianuarie 2022 s-au împlinit 604 ani de la moartea unuia dintre cei mai bravi conducători de capitale din istoria românilor. Mircea cel Bătrân, trecea la cele veşnice, fiind îngropat la ctitoria sa de la Cozia.
Cel mai lung titlu
Potrivit lucrării „Enciclopedia oraşului Târgovişte, Mircea cel Bătrân a avut cel mai lung titlu voievodal”: „Eu, întru Hristos Dumnezeu binecredincios şi binecinstitor şi de Hristos iubitor şi autocrat, Io Mircea mare voievod şi domn din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată Ţara Ungrovlahiei şi a părţilor de peste munţi, încă şi către părţile tătăreşti şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg şi domnitor al Banatului Severinului şi pe amândouă părţile pe toată Podunavia, încă până la marea cea mare şi stăpânitor al cetăţii Dârstorului”.
Mircea cel Bătrân este voievodul care a avut o preocupare permanentă pentru organizarea apărării şi consolidării ţării, prin dezvoltarea sistemului militar, înfiinţarea de dregătorii şi construirea unor cetăţi.
A fost fiul lui Radu I şi fratele lui Dan I pe care l-a urmat la tron după moartea acestuia, la 23 septembrie 1386. În actele oficiale apare ca „În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod şi domn...”. În istoriografia română apare şi sub numele „Mircea cel Mare”.
La Târgovişte, în timpul domniei sale, pe terasa înaltă a râului Ialomiţa, s-a ridicat prima reşedinţă domnească, formată dintr-o casă domnească, cu pivniţă şi parter, o biserică paraclis şi zid de incintă cu două turnuleţe de apărare.
În prezent, ruinele vechii case domneşti şi ale edificiului religios fac parte din Ansamblul Monumental „Curtea Domnească”, alături de Turnul Chindiei, Biserica Mare Domnească, Biserica Sf. Vineri şi ruinele „micului palat” ridicat de Petru Cercel.
Mircea cel Bătrân a organizat cancelaria domnească, punând bazele şi primei şcoli de caligrafi ce îşi avea centrul de activitate la mănăstirea Cozia.
În timpul lui Mircea, monedele erau folosite mai ales de către străini şi negustori. În ţară, tranzacţiile se făceau însă preponderent în natură, iar moneda Ţării Româneşti era ducatul de argint. S-au emis mari cantităţi de monedă având un număr însemnat de sigle diferite. Pe fiecare dintre acestea pe lângă legenda obişnuită, era trecută câte o literă, pentru a putea identifica meşterul monetar care le-a bătut.
Se încarcă comentariile...
