Romul ajuns pe tronul Moldovei care l-a furat pe Mihai Viteazul

Ştefan Răzvan a fost singurul rom care a ajuns pe tronul Moldovei. El a domnit în perioada aprilie-decembrie 1595. Răzvan a avut un sfârşit tragic, fiind executat de către domnitorul Ieremia Movilă, cel care l-a alungat de la conducerea ţării.

Ştefan Răzvan a fost domnitorul Moldovei între aprilie şi decembrie 1595. El este singurul rom care a devenit voievod al unui principat român. Originea sa nu este clară, istoricii bănuind că ar fi ori fiul unui rom musulman ori al unei femei de etnie romă din Ţara Românească.

„Acest Răzvan era născut în Moldova, dintr-un tată ţigan şi o mumă moldovancă. El intrase de tânăr în slujba în armia polonă şi deosebindu-se printr-o vitejie neobicinuită în războiul polonilor cu muscalii, fu din simplu soldat ridicat la cele mai înalte trepte ostăşeşti de craiul Poloniei, Ştefan Bathory. În urmă, întorcându-se în Moldova, intră în slujba lui Aron Vodă, care îi dete rangul de aga şi îl trimise, la mai 1593, sol la Sigismund Bathory. Apoi, Răzvan primi de la Aron comanda gvardiei sale de unguri. El trase la sine dragostea acestor ostaşi şi izbuti, după cum văzurăm, cu ajutorul lui Bathory, a răsturnat pe domnul său şi a se urca astfel în locu-i, pe un tron de care se făcuse vrednic prin vitejia lui”, aşa l-a descris Nicolae Bălcescu pe Ştefan Răzvan în capodopera sa „Românii supt Mihai Voievod Viteazul”.

Marele istoric Nicolae Iorga s-a documentat cu privire la originea lui Ştefan Răzvan, sesizând faptul că în documente nu se pomenea faptul că domnitorul moldovean ar fi de origine romă.

„Deci n'ar fi Ţiganul; lipsa pomenirii în documente a tatălui domnesc se explică prin aceia că n'avem dela dânsul nici un act solemn. Totuşi, o mărturie care nu se poate răspinge impune această descendenţă. Ea vine dela însuş Mihai Viteazul, şi în momentul când, în Maiu 1595, se petrecea în Moldova usurpaţia prin complotul militar al străinilor”, a menţionat Nicolae Iorga.

Ştefan Răzvan era un apropiat al lui Sigismund Bathory , principele Ardealului, care l-a ajutat să ajungă pe tronul Moldovei. Mihai Viteazul nu avea o părere prea bună despre domnitorul moldovean, care i-ar fi furat 6.000 de galbeni, în timp ce era la Constantinopol.

„E trădătorul mieu: nu ţeran, ci grădinar, a cărui mamă îmi este supusă mie. Mi-a furat şease mii de galbeni ungureşti când a fost trimes de mine la Constantinopol, iar acum mi se face frate... În acesta, nu Domn moldovean, ci Ţigan de neam, nu e nicio credinţă. Când m'a servit pe mine, m'a înşelat , pe urmă, scotind din Domnie pe Aron, domnul sat', porunceşte Moldovenilor în locul lui”, a arătat Mihai Viteazul.

În timpul unui atac asupra cetăţii de Giurgiu, profitându-se că Ştefan Răzvan nu se afla în ţară, la conducerea Moldovei a fost pus Ieremia Movilă. Ştefan Vodă a strâns armată, cu sprijinul lui Sigismund Bathory şi a intrat în Moldova pentru a-şi recupera tronul ţării. Din nefericire, a pierdut lupta purtată în satul Areni din apropierea Sucevei, fiind capturat şi omorât de Ieremia Movilă.

„Luând veste Ieremia Vodă de pogorâtul ungurilor, precum au putut, au strâns oastea ţării şi s-au gătit a stare cu război împotriva lui Răzvan. Într-o dumenecă era când au apropiat oştile ungureşti de Suceava. Şi-au tocmit oştile Ieremia Vodă asupra târgului, la sat la Areni. (...) Supt Răzvan-Vodă au căzut calul atuncea în război, l-au prins oştile lui Ieremii-Vodă şi pre Răzvan şi l-au adus la Ieremie-Vodă. Stă movila şi acmu pe drumul Baiei de la Suceava, care să pomeneşti Movila lui Răzvan până astăzi. Cât l-au adus pre Răzvan la Ieremie Vodă, după câtăva mustrare, i-au tăiat îndată capul şi l-au pus într-un par împotriva cetăţii. Iară pre unguri i-au gonit oştile până la munţi, cu mare vărsare de sânge. Fost-au acesta război în anul 7104 (n.r. – 1595), dechevrie 5 dzile. Aşea s-au plătit şi lui Răzvan răul ce făcusă şi el lui Aron-vodă”, scria cronicarul Miron Costin în „Letopiseţul Ţării Moldovei”.

Alte ştiri pe această temă:

Frumoasa Ana Racoviţă, soţia de domnitor pentru care Dimitrie Cantemir a făcut o mare pasiune

Drama care i-a marcat viaţa Doamnei Elena, soţia domnitorului Matei Basarab

Povestea Doamnei Păuna, soţia domnitorului Ştefan Cantacuzino. Criza pe care a suferit-o după decapitarea membrilor familiei rivale