Povestea Doamnei Păuna, soţia domnitorului Ştefan Cantacuzino. Criza pe care a suferit-o după decapitarea membrilor familiei rivale

Doamna Păuna, soţia domnitorului Ţării Româneşti, Ştefan Cantacuzino, a avut o viaţă tumultoasă. Istoricii consideră că aceasta a condus ţara, în realitate, în timpul domniei soţului.

Doamna Păuna a fost soţia lui Ştefan Cantacuzino, care a ajuns pe tronul Ţării Româneşti în anul

Aceasta provine dintr-o veche familie de boieri înstăriţi.

Doamna Păuna şi-a determinat soţul să-i ceară lui Ali Paşa, în primăvara anului 1714, când acesta a ajuns la Bucureşti, înlăturarea lui Brâncoveanu de pe tron şi „ungerea“ lui ca domnitor.

Doamna Păuna nu a dorit ca fosta familie domnitoare să sufere şi, după ce a auzit ce i se întâmpla la Istambul, a plecat la Mănăstirea dintr-un Lemn din Vâlcea pentru a se ruga la icoana făcătoare de minuni.

„Chiar în ziua în care Brâncovenii sunt decapitaţi la Stambul, Păuna are o nălucire îngrozitoare. Ea vede cu ochii minţi întreaga grozăvie. Speriată, începe să plângă şi să ţipe, ajungând în final să leşine. Timp de câteva zile este cuprinsă de nebunie. Ştefan Vodă, care îşi iubea soţia foarte mult, nu vede pedeapsa lui Dumnezeu în nenorocirea sa. Dă vina pe mătuşa călugăriţă, soră a mamei lui, pe care o acuză că i-ar fi făcut farmece Păunei, împreună cu alte femei. Ordonă ca acestea să fie spânzurate, iar pe mătuşă – maica Olimpia – pune să fie zidită într-o chilie din mănăstire. Ştefan Vodă Cantacuzino era gata de orice sacrificiu pentru doamna Păuna, care a condus – de fapt – ţara în puţinii săi ani de domnie“, arată istoricul Arina Avram în lucrarea „Femei celebre din România“. 

Ştefan Cantacuzino a fost spânzurat pentru trădare

Poarta a declarat război Veneţiei şi avea în plan să recucerească Belgradul şi Timişoara, dar şi Viena. Ştefan Cantacuzino încearcă să ducă tratative cu nemţii care erau adversari ai turcilor. Turcii află de această tentativă pe care o consideră un act de trădare. Acesta este luat alături de Doamna Păuna şi cei doi copii, dar şi de tatăl său, stolnicul Constantin Cantacuzino, la Stambul. Înlocuitorul său, Mavrocordat, trimite la Poartă scrisorile prin care dovedeau trădarea şi, drept urmare, Ştefan Cantacuzino este spânzurat la data de 21 iunie 1716. 

Doamna Păuna reuşeşte să fugă împreună cu cei doi copii. Ca să scape s-au travestit şi s-au refugiat la Ambasada Olandei, unde contele Colyer fusese prieten cu soţul.

„Între timp, recuperează o parte din bogăţiile cu care veniseră la Stambul. Cu banii şi comorile regăsite, îl roagă pe ambasadorul Olandei să-i facă rost de o corabie pentru a fugi de la Constantinopol, unde risca să fie arestată. După o călătorie cu peripeţii pe mare, ajunge la Mesina. Este primită, în 1716, de viceregele celor două Sicilii care-i dă scrisori de recomandare prinţesei valahe pentru a merge la Roma. Ea îl asigură pe Papa Clement al XI-lea de zelul său pentru catolicism. Primeşte scrisori de recomandare de la Suveranul Pontif pentru împăratul Germaniei. Porneşte din nou la drum prin Florenţa, Bologna, Ferrara. Se opreşte la Veneţia, pentru a se odihni, după care se îndreaptă către Tirol şi Viena. Este foarte bine primită de către Carol al VI-lea, în Austria, unde rămâne pentru a desăvârşi educaţia fiilor, care aveau 15, respectiv 16 ani. Doamna Păuna primeşte o pensie anuală pentru serviciile aduse de soţul ei creştinătăţii, ceea ce-i permite să ducă un trai decent“,

prezintă istoricul. 

A murit la Braşov 

Doamna Păuna îl ajută pe Constantin, unul dintre băieţii săi, să intre în armata imperială din Rusia, iar pe Radu, celălalt copil încearcă să-l numească voievod în Oltenia, regiune care se aflase o perioadă sub ocupaţia Imperiului Austro-Ungar. S-a stabilit la Braşov ca să fie mai aproape de Ţara Românească, unde avea interese.

Cei doi fii nu aveau să se înalţe la nivelul aşteptărilor mamei. Aceştia erau mai multe înclinaţi către o viaţă de huzur şi nu făceau altceva decât să-i cheltuiască averea mamei. Doamna Păuna a murit tristă la Braşov, pentru că nu a reuşit să-l vadă pentru ultima dată pe unul dintre copiii săi.